PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un acord asupra noii legi a salarizării, iar președintele Nicușor Dan a anunțat că cele patru partide și-au asumat împreună pierderea celor 770 de milioane de euro aferente jalonului PNRR.
Eșecul negocierilor a declanșat un schimb dur de acuzații: premierul Ilie Bolojan susține că PSD a compromis adoptarea reformei și încasarea banilor europeni, în timp ce Sorin Grindeanu pune vina pe Guvern și îi cere lui Bolojan să lase locul unui Executiv „competent și responsabil”.
„Nu au ajuns la un consens”
Eșecul negocierilor a fost anunțat miercuri seară de președintele Nicușor Dan, după mai multe luni în care Administrația Prezidențială a mediat discuțiile dintre cele patru partide. „Din păcate, în ciuda negocierilor intense din ultimele luni, cele patru partide nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii”, a transmis șeful statului într-o declarație publicată de Administrația Prezidențială.
Potrivit acestuia, formațiunile au respectat înțelegerea de a nu înainta separat propriile variante în Parlament. „Partidele și-au respectat angajamentul de a nu depune separat un proiect al legii în Parlament, asumându-și împreună, conform acordului politic, pierderea celor 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR”, a precizat Nicușor Dan.
Președintele a arătat că reforma, prevăzută în PNRR încă din anul 2021 și amânată în repetate rânduri, a ajuns să fie negociată „sub o uriașă presiune a timpului”.
PSD, PNL, USR și UDMR s-au angajat însă să continue discuțiile și să adopte legea până la sfârșitul anului, cu respectarea anvelopei salariale convenite cu reprezentanții Comisiei Europene. „Această anvelopă nu va putea răspunde tuturor solicitărilor sindicale”, a avertizat șeful statului, explicând că decizia politică rămasă privește modul în care banii disponibili vor fi împărțiți între diferitele categorii de angajați publici.
Bolojan: „PSD a compromis șansa României”
După anunțul de la Cotroceni, premierul Ilie Bolojan a acuzat PSD că a blocat reforma din motive politice.
„PSD a compromis, în mod iresponsabil și populist, șansa României de a încasa 770 de milioane de euro, de a avea o lege a salarizării care să aducă ordine, mai multă echitate și predictibilitate în sistemul bugetar și, în același timp, de a demonstra că România își poate respecta angajamentele”, a scris Bolojan, pe pagina sa de Facebook.
Premierul a susținut că trei miniștri succesivi ai Muncii din partea PSD nu au reușit să finalizeze proiectul început în 2022. Potrivit lui, draftul lăsat de fostul ministru Florin Manole ar fi avut un impact bugetar de 15,5 miliarde de lei, în timp ce acordul politic semnat ulterior prevedea 8 miliarde de lei. În cursul negocierilor, anvelopa ar fi fost majorată, la insistențele PSD, la aproximativ 12 miliarde de lei, variantă pe care, însă, în final, tot PSD nu ar mai fi acceptat-o.
„De ce? Din populism, lașitate, dar și din dorința de a păstra un sistem de privilegii pentru unii bugetari și lideri sindicali. În locul unui sistem bazat pe reguli clare, criterii obiective și predictibilitate, PSD apără, în fapt, un sistem în care deciziile privind salarizarea rămân dependente de bunăvoința șefilor”, a acuzat Bolojan.
Acesta a respins și afirmațiile social-democraților potrivit cărora proiectul nu ar fi fost suficient dezbătut. Premierul susține că au avut loc „nenumărate runde de consultări”, atât politice, cât și cu sindicatele, iar trei variante au fost transmise echipei tehnice a Comisiei Europene.
„Ultimul proiect a fost considerat conform cu îndeplinirea jalonului, primele nu”, a afirmat Bolojan, adăugând că PNL și USR au confirmat că susțin forma acceptată de reprezentanții Comisiei.
Premierul a mai arătat că PNL a analizat posibilitatea depunerii proiectului în Parlament, însă a renunțat, de teama unor modificări care ar fi crescut cheltuielile salariale peste nivelul pe care bugetul îl poate suporta.
Grindeanu: „Guvernul avea obligația să facă o lege bună”
Sorin Grindeanu a respins acuzațiile și a susținut că responsabilitatea pentru eșec îi aparține Guvernului condus de Ilie Bolojan.
„PNRR nu poate fi folosit ca argument pentru a cere Parlamentului să voteze ORICE lege, indiferent cum este făcută și ce efecte produce. Guvernul avea o obligație foarte simplă: să facă o lege bună, echitabilă și care să fie acceptată de societate. A fost incapabil să o facă, iar acum încearcă să transforme propria incompetență într-o vină exclusivă a altora”, a scris liderul PSD pe Facebook.
Grindeanu a susținut că proiectul nu avea consens nici între ministerele Guvernului, nu beneficia de sprijinul marilor confederații sindicale și încălca acordul convenit de partide la Cotroceni. El a afirmat, de asemenea, că forma propusă ar fi nemulțumit inclusiv Comisia Europeană, afirmație care contrazice poziția lui Bolojan.
„Noi nu contestăm nevoia de reformă. Contestăm ideea că reforma trebuie făcută de fiecare dată pe spatele oamenilor. Vrem banii europeni. Vrem jalonul îndeplinit. Vrem o lege a salarizării care să repare inechitățile. Dar vrem o lege bună”, a transmis președintele PSD.
Ulterior, într-un al doilea mesaj publicat pe Facebook, Grindeanu i-a cerut lui Bolojan să renunțe la conducerea Executivului, fără să folosească explicit cuvântul „demisie”. „Dacă PNL a făcut «tot ce a fost posibil», iar acesta este rezultatul, nu credeți că a venit momentul să faceți pasul corect, domnule Bolojan? Dați României șansa de a avea un Guvern competent și responsabil”, a scris liderul social-democrat.
Și Pîslaru acuză PSD
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a acuzat, la rândul său, PSD că a „sabotat fiecare pas al reformei”.
El a susținut că proiectul urmărea corectarea inechităților din sistem, în limitele posibilităților bugetare ale țării, și că peste două treimi dintre cei aproximativ 1,2 milioane de angajați publici ar fi beneficiat de majorări salariale, chiar dacă în unele cazuri acestea ar fi fost reduse.
Pe de altă parte, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a recunoscut că neîncasarea celor 770 de milioane de euro ar reprezenta „o pierdere serioasă pentru țară”, dar a susținut că efectele unei legi adoptate în grabă ar fi putut fi mai grave.
„Este o pierdere serioasă pentru ţară, dar, pe termen lung, pierderea ar fi putut fi şi mai mare dacă, doar pentru a bifa un termen-limită, am fi adoptat un proiect de lege prost”, a declarat Kelemen Hunor, citat de Digi24.ro.
Ce se întâmplă cu cei 770 de milioane de euro
Legea salarizării reprezintă jalonul 420 din PNRR. Cei aproximativ 770 de milioane de euro invocați de liderii politici nu constituie costul legii și nici o sumă destinată salariilor bugetarilor, ci consecința financiară estimată pentru neîndeplinirea reformei.
PNRR este un mecanism bazat pe rezultate: plățile sunt făcute în funcție de îndeplinirea jaloanelor și țintelor, nu prin rambursarea costului fiecărei măsuri. Suma care poate fi reținută pentru un jalon ratat se calculează potrivit metodologiei Comisiei Europene, în funcție de valoarea planului și de importanța reformei.
Formal, Comisia Europeană nu a emis încă o decizie prin care să stabilească pierderea definitivă a celor 770 de milioane de euro. Executivul comunitar urmează să evalueze cererea finală de plată și documentele prezentate de România. De aceea, suma reprezintă, în acest moment, cuantumul estimat și invocat de autoritățile române.
Termenul de 31 august 2026 este însă decisiv. Comisia a precizat că acțiunile realizate după această dată nu mai pot fi luate în considerare la evaluarea jaloanelor și țintelor din PNRR. Astfel, adoptarea legii până la sfârșitul anului ar putea reglementa salarizarea bugetarilor, dar nu ar mai permite recuperarea banilor prin actualul plan european.