Noua Politică Agricolă Comună îşi propune să promoveze un sector agricol durabil şi competitiv, care să asigure fermierilor un nivel de trai decent şi ofere hrană sănătoasă şi durabilă. Spre deosebire de politica agricolă comună din exerciţiul financiar 2014-2020, noua PAC este mai echitabilă, mai ecologică, mai flexibilă şi mai orientată spre bunăstarea animalelor. Configuraţia noii PAC are la bază Pactul Verde European, aşadar, se axează pe ambiţii mai mari în domeniul mediului şi al climei şi, în modalitatea în care a fost creată, reprezintă un instrument esenţial pentru atingerea obiectivelor prevăzute în Strategia Farm to Fork şi în Strategia UE în domeniul Biodiversităţii pentru 2030.
Noua PAC va asigura o distribuire mai echitabilă a sprijinului, în special către fermele familiale mici şi mijlocii şi către tinerii fermieri. De asemenea, va permite punerea în aplicare prin intermediul planurilor strategice naţionale, în conformitate cu Pactul verde.
25% din fondurile aferente Pilonului I vor fi alocate eco-schemelor, fiind prevăzută o perioadă de învăţare între 2023-2024, cu o alocare între 20% şi 25%. Îi îndrum pe fermieri să se informeze constant cu privire la oportunităţile şi programele ce vor fi lansate de autorităţile române şi să apeleze cu încredere la servicii de consultanţă. Este important ca fermierii şi toţi beneficiarii, în general, să solicite sprijin calificat din partea diverselor structuri, fie ale statului, fie structuri private pentru a avea un proiect bine scris, care să primească finanţarea solicitată. Fermierii vor putea deconta o parte din cheltuielile de consultanţă în cadrul programelor PAC.
Pactul Verde, această "nouă religie" la nivelul Uniunii Europene, nu trebuie văzut ca o povară pentru fermieri, ci ca o oportunitate pentru ei să contribuie la combaterea schimbărilor climatice, dar şi să consolideze sectorul agriculturii.
Investiţiile în această direcţie trebuie să fie durabile, să fie eficiente. Agricultorii sunt în prima linie în ceea ce priveşte conservarea biodiversităţii. Resursele financiare alocate în cadrul Politicii Agricole Comune contribuie nu doar la protejarea biodiversităţii, ci şi la furnizarea unor alimente de înaltă calitate şi la preţuri rezonabile pentru consumatori.
În calitate de gardieni principali ai terenurilor noastre, fermierii joacă un rol vital în conservarea biodiversităţii în UE. Ei sunt printre primii care simt consecinţele pierderii biodiversităţii, încercând astfel, prin intermediul tuturor instrumentelor de care dispun, să oprească acest declin. Biodiversitatea le permite să ne furnizeze alimente sigure, durabile, nutritive şi la preţuri accesibile şi le oferă acestora veniturile de care au nevoie pentru a prospera şi a se dezvolta.
România va primi în următorii ani cele mai consistente fonduri din istoria apartenenţei ţării noastre la Uniunea Europeană, iar fermierii sunt încurajaţi să facă parte din tranziţia ecologică, prin stimulente financiare şi fonduri consistente astfel încât să treacă la o agricultură ecologică!" a declarat europarlamentarul Daniel Buda, vicepreşedintele Comisiei de Agricultură din Parlamentul European.
(advertorial)