Eurodeputatul Siegfried Mureșan avertizează că România riscă să piardă miliarde de euro din PNRR și din noile fonduri europene pentru apărare dacă procesul de reformă este blocat pe fondul crizei politice interne. Acesta susține că menținerea lui Ilie Bolojan în fruntea Guvernului și continuarea unei guvernări „serioase și pro-europene” sunt esențiale pentru continuarea reformelor și pentru absorbția fondurilor europene.
Declarația a fost făcută marți, pentru jurnaliștii români, la finalul unei conferințe de presă, după votul din Parlamentul European privind viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, dar și în contextul moțiunii de cenzură depuse în aceeași zi de PSD și AUR împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, într-un moment în care România trebuie să îndeplinească reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru a putea primi noi tranșe de bani europeni.
Întrebat de jurnaliști despre riscul ca România să piardă fonduri din PNRR din cauza crizei politice, Siegfried Mureșan a declarat că România și-a asumat un volum foarte mare de investiții și reforme prin Planul Național de Redresare și Reziliență, însă ritmul de implementare este întârziat. El a arătat că, dintre statele care au cerut integral fondurile disponibile prin mecanismul european de redresare, Italia și Grecia au reușit să atragă mai multe tranșe decât România, ceea ce arată dificultățile de absorbție cu care se confruntă țara noastră. „E evident că ambiția noastră a depășit posibilitățile noastre de absorbție”, a declarat eurodeputatul.
Potrivit acestuia, România mai poate atrage aproximativ 10 miliarde de euro din PNRR până la finalul lunii august 2026, termen până la care trebuie îndeplinite mai multe jaloane și reforme asumate în relația cu Comisia Europeană. Printre acestea se află reforma pensiilor speciale, legea salarizării unitare, măsuri de reformă fiscală și reforme privind companiile de stat și sectorul energetic.
„Știu cum ar implementa un guvern condus de Ilie Bolojan acest plan și știu că ar absorbi fondurile europene pe care le-a agreat cu Comisia Europeană. Și dacă cele două partide cooperante AUR și PSD, antieuropene în acțiune, vor face o guvernare antieuropeană și vor respinge agenda de reformă, atunci e evident că în următoarele luni vom pierde o mare parte a acestor 10 miliarde de euro, lucru pe care nu ni-l dorim”, a declarat Mureșan, ales în Parlamentul European pe listele PNL.
Pe de altă parte, eurodeputatul a avertizat că instabilitatea politică și blocarea reformelor ar putea afecta și accesul României la fondurile din viitorul buget al Uniunii Europene, unde o parte importantă a finanțărilor va fi direcționată către securitate și apărare.
„Comisia Europeană pune 150 de miliarde de euro la dispoziția statelor membre pentru investiții în securitate și apărare, în proiecte cu întrebuințare duală, civilă și militară, în proiecte de înzestrare, întărirea capacităților noastre de apărare. România s-a mișcat foarte repede sub conducerea actualului prim-ministru. A venit cu multe proiecte eligibile și Comisia Europeană ne-a aprobat un plan de 16 miliarde de euro, al doilea cel mai mare după planul Poloniei. Este evident că un guvern PSD-AUR ar fi un risc pentru absorbția acestor fonduri europene pentru securitate și apărare”, a declarat Siegfried Mureșan.
Mai mulți bani pentru apărare
Parlamentul European a votat marți mandatul de negociere al instituției pentru viitorul buget al UE din perioada 2028-2034 de 2 trilioane de euro, document care va sta la baza negocierilor cu statele membre și Comisia Europeană înaintea adoptării formei finale a bugetului.
Raportul a fost coordonat de Siegfried Mureșan, în calitate de coraportor al Parlamentului European.
Propunerea susținută de eurodeputați prevede alocări mai mari pentru securitate și apărare, în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor geopolitice din regiune, dar și păstrarea finanțărilor pentru agricultură și dezvoltarea regională.
Totodată, documentul mai include creșteri de fonduri pentru infrastructură, economie, digitalizare, cercetare, sănătate și educație, inclusiv pentru programe precum Erasmus+, precum și sprijin suplimentar pentru Ucraina.