Un caz spectaculos petrecut în Bihor în vara anului 1988 este prezentat acum de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Un muncitor orădean a reușit să fugă din România comunistă împreună cu soția și fiica sa, folosind autoturismul personal, pe care îl modificase în secret pentru a putea circula pe calea ferată.
Mașina fusese echipată cu jante adaptate pentru rularea pe șine, cu un grătar destinat îndepărtării eventualelor obstacole și cu foi de cauciuc montate, potrivit raportului Securității, „în scop de protecție în cazul că s-ar fi tras asupra sa de către grăniceri”.
Familia a trecut ilegal frontiera în 15 iulie 1988, pe calea ferată, prin Punctul de Control pentru Trecerea Frontierei Episcopia Bihor.
Documentul de arhivă arată atât ingeniozitatea planului, cât și modul în care Securitatea a analizat ulterior eșecul de a preveni fuga, a identificat „neajunsurile” structurilor locale și a pedepsit patru cadre ale Ministerului de Interne.
Plan pregătit timp de o lună și jumătate
CNSAS a prezentat luni cazul sub titlul „O evadare ca-n filme”, publicând un raport „strict secret” al Direcției I din Departamentul Securității Statului. Documentul, datat 27 iulie 1988, a fost întocmit la 12 zile după fugă. Numele orădeanului este anonimizat în copia făcută publică.
Potrivit raportului, bărbatul avea 44 de ani, era de naționalitate maghiară, locuia în Oradea și lucra ca muncitor la Cooperativa de Producție, Achiziții și Desfacerea Mărfurilor Borș.
El a început să pregătească autoturismul în 28 mai 1988, când a intrat în concediu de odihnă. Modificările au fost făcute în curtea surorii sale din Oradea, unde improvizase un garaj. Conform raportului, bărbatul nu i-a dezvăluit femeii ce intenționa să facă.
„Acesta a procurat patru jenți pe care le-a modificat și a aplicat câte o bandă de cauciuc pentru a le mări suprafața de rulare și a nu face zgomot, a montat sub bara din față a mașinii un grătar pentru a înlătura eventualele obstacole de pe șine, iar pe părțile laterale ale autoturismului, până la jumătatea geamurilor, a lipit foi de cauciuc în scop de protecție în cazul că s-ar fi tras asupra sa de către grăniceri”, se arată în document.
Pregătirile s-au desfășurat timp de aproximativ o lună și jumătate, fără ca Securitatea să afle ce plan avea bărbatul, după cum subliniază CNSAS.
A așteptat trecerea acceleratului internațional
În 15 iulie 1988, orădeanul, soția și fiica sa au plecat cu mașina pe un drum puțin circulat, până la intersecția acestuia cu linia ferată. Locul ales se afla, conform raportului, „la 2,5 km după P.C.T.F. Episcopia Bihor și la 5 km de linia de frontieră”.
Ajuns acolo, bărbatul a înlocuit roțile autoturismului cu cele patru jante modificate. A așteptat apoi trecerea acceleratului internațional 313, după care a așezat mașina pe calea ferată. „După ce a trecut trenul accelerat internațional 313, prin câteva manevre, a așezat mașina pe șine, deplasându-se spre frontieră”, consemnează raportul.
Potrivit documentului, cei trei au trecut astfel ilegal frontiera. Informația inițială potrivit căreia în mașină s-ar fi aflat și o a patra persoană nu s-a confirmat. Raportul prezentat de CNSAS nu precizează în ce țară au ajuns cei trei și nici ce s-a întâmplat ulterior cu familia.
(sursa: CNSAS)
Avertizat pentru „preocupări evazioniste”
Documentul Securității arată că orădeanul a comis fapta pe fondul unui „comportament aventurier”, dar și ca urmare a faptului că, în mai 1988, fusese schimbat din funcția de șef de echipă pentru întârzieri repetate și „realizarea necorespunzătoare a sarcinilor de serviciu”.
De asemenea, se menționează că, în 1984, „a fost avertizat întrucât s-a aflat într-un anturaj cu preocupări evazioniste”.
Cu puțin timp înainte de intrarea în concediu, bărbatul încercase să afle de la câțiva colegi ce posibilități ar exista pentru a ajunge ilegal în afara țării. Raportul precizează însă că nu le-a dezvăluit planul și nu a încercat să-i implice.
„Ar fi trebuit să facă obiectul supravegherii informative”
În analiza făcută după evadare, Securitatea a concluzionat că muncitorul ar fi trebuit supravegheat informativ, având în vedere avertizarea din 1984 și comportamentul atribuit acestuia.
„Evenimentul a fost posibil ca urmare a slabei activități de securitate și miliție în obiectivele și locurile din comuna Borș, date în competență, în mod deosebit Cooperativa de producție, achiziții și desfacerea mărfurilor, unde a lucrat [nume anonimizat], care ar fi trebuit să facă obiectul supravegherii informative datorită antecedentelor și comportamentului său, precum și a slabei preocupări în vederea cunoașterii și sesizării unor aspecte de interes operativ pe linia muncii de pază și ordine”, se arată în raport.
Formularea documentului indică faptul că Securitatea considera, după producerea evadării, că bărbatul trebuia supravegheat.
Autorii documentului au invocat și „lipsa unor măsuri adecvate în apropierea ieșirii din țară a căii ferate, pentru sesizarea și neutralizarea acțiunilor de acest gen”.
(sursa: CNSAS)
Patru cadre, pedepsite cu arest
Evadarea a avut repercusiuni asupra angajaților Ministerului de Interne considerați responsabili pentru „neajunsurile constatate”. Patru cadre de Securitate și Miliție din Bihor au fost sancționate disciplinar cu câte cinci zile de „arest cu îndeplinirea serviciului”.
Au fost pedepsiți locotenent-colonelul Popa Ion, din cadrul Serviciului 1/B, care răspundea de organizarea și desfășurarea activității de Securitate în comuna Borș; plutonierul-adjutant Nagy Ștefan, șeful Postului de Miliție Borș; plutonierul-adjutant Dobra Gheorghe, ajutorul șefului de post, care avea în responsabilitate directă locul de muncă al bărbatului; și plutonierul Olaru Aron, sectorist la Miliția municipiului Oradea.
Pentru a împiedica repetarea unor asemenea evadări, Direcția a II-a a analizat, împreună cu conducerea Departamentului Căilor Ferate, posibilitatea înființării unui post permanent de supraveghere și dirijare a circulației rutiere la pasajul feroviar cel mai apropiat de locul în care calea ferată ieșea din România prin Episcopia Bihor. Potrivit raportului, măsura a fost acceptată de Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor și urma să fie pusă în aplicare în termen de 15 zile.
Totodată, comandantul trupelor de grăniceri urma să studieze posibilitatea introducerii unor sisteme care să prevină acțiuni similare „la toate ieșirile din țară a căilor ferate”.
Raportul a fost semnat de șeful Direcției I, colonelul Rațiu Gheorghe.
(sursa: CNSAS)
„Ochiul vigilent al Securității”, păcălit
În prezentarea documentului, CNSAS amintește că, în special în ultimul deceniu al regimului comunist, tentativele de fugă din țară se înmulțiseră, pe fondul lipsei libertății și al prăbușirii nivelului de trai. Cum foarte puține cereri de emigrare erau aprobate, tot mai multe persoane apelau la varianta riscantă a trecerii ilegale a frontierei.
În cele mai multe cazuri, fugarii încercau să treacă granița pe jos, noaptea, prin sectoare mai puțin supravegheate și, uneori, cu ajutorul unor călăuze. Cazul orădeanului s-a remarcat însă prin planul pregătit și prin transformarea mașinii într-un vehicul capabil să ruleze pe șine. „Deși eroul nostru fusese semnalat de mai mulți ani cu «intenții evazioniste», a reușit să eludeze ochiul vigilent al Securității – organismul atotputernic și omniscient din mentalul colectiv al românilor”, arată CNSAS.
Instituția subliniază că bărbatul a început modificarea automobilului în 28 mai, iar evadarea a avut loc abia în 15 iulie, fără ca, în tot acest interval, Securitatea să afle ce pregătea.
Cazul ilustrează atmosfera ultimilor ani ai regimului comunist, riscurile asumate de cei care încercau să fugă din România și mecanismele puse ulterior în mișcare pentru identificarea și sancționarea deficiențelor aparatului de represiune.