Primul tur al alegerilor pentru preşedinţia Franţei s-au încheiat duminică seară cu un rezultat strâns.
Potrivit primelor exit-poll-uri, centristul Emmanuel Macron (La République en marche, LREM) şi politicianul de extremă dreaptă Marie Le Pen (Rassemblement national, RN) au intrat în turul doi, care va avea loc pe 24 aprilie.
Preşedintele în exerciţiu, înscris în cursa pentru încă un mandat de cinci ani, a atras 28,1% din voturi, în vreme ce principalul contracandidat a reuşit un scor de 23,3%.
Electoratul francez a avut de ales între 12 candidaţi, care acoperă tot spectrul politic. Pe lângă principalii competitori, care au şi intrat în cursa finală, au mai concurat politicieni cu mai multe candidaturi la activ, cum ar fi candidaţii de stânga Jean-Luc Mélenchon, Philippe Poutou şi Nahalie Arthaud, naţionalistul de dreapta Nicolas Dupont-Aignan sau candidatul de centru-dreapta Jean Lassalle.
Cotat de comentatorii politici ca favorit detaşat al cursei electorale, preşedintele Macron s-a confruntat în ultimele săptămâni cu o creştere a principalului său contracandidat, Marie Le Pen, pe fondul îngrijorărilor electoratului legate de efectele economice ale războiului din Ucraina.
Pe de o parte alegătorii sunt speriaţi de creşterea inflaţiei, a preţurilor la energie şi materii prime, iar pe de cealaltă parte adversarii politici i-au reproşat preşedintelui în exerciţiu că s-a folosit de statutul său de reprezentant al Europei în relaţia tensionată cu Rusia pentru a evita confruntarea electorală.
Principalul beneficiar al acestor realităţi a fost liderul de extremă dreaptă Marie Le Pen, cu o platformă anti-UE, anti-NATO şi pro-Rusia.