Facturi... murdare: Firma de salubritate AVE Bihor, acuzată de mai mulţi primari că "umflă" facturile

Conform legii, fiecare cetăţean trebuie să plătească pentru cât gunoi aruncă, dar mai mulţi primari din Bihor se plâng că firma de salubritate AVE are propriile reguli: le facturează şi deşeuri pe care oamenii nu le-au produs. 

Profitând că legea obligă primăriile să plătească serviciul de salubritate pentru cetăţenii care refuză să încheie contracte de salubritate, AVE Bihor a emis facturi către toate primăriile comunelor şi oraşelor pe care le deserveşte, dar fără să prezinte dovezi privind cantităţile de deşeuri colectate. Or, edilii acuză că firma taxează şi ce nu colectează.

Trei pentru Bihor

De anul trecut, în Bihor au licenţă de operare doar trei firme de salubritate, desemnate în urma unor licitaţii de Ecolect, asociaţia tuturor primăriilor şi a Consiliului Judeţean. În Oradea şi 25 de comune din jur, licitaţia a fost câştigată de RER Vest, în Aleşd şi 12 comune vecine de Salubri Aleşd (firmă deţinută de Consiliul Local), iar în celelalte patru loturi (care cuprind oraşele Salonta, Beiuş, Ştei, Nucet, Vaşcău, Marghita, Săcueni, Valea lui Mihai şi 54 comune din jurul acestora) a fost selectată firma AVE Bihor, deţinută de ungurii de la Keviep, aceiaşi care prin firma Eco Bihor administrează şi depozitul judeţean de deşeuri.

Firmele de salubritate au început munca din 1 septembrie 2020, după ce au avut o aşa-numită perioadă de mobilizare, în care au trebuit să încheie contracte cu cetăţenii, dar şi cu primăriile, pentru colectarea deşeurilor de la şcoli, dispensare şi alte clădiri publice. 

"Nu-mi bat joc de banul public" 

N-a trecut mult timp până când primăriile de pe "teritoriul" AVE Bihor au început să primească note de plată care i-au surprins. La începutul acestui an, primarii s-au trezit cu facturi pentru sătenii care au refuzat să semneze contracte de salubritate, sub pretextul că firma a ridicat toate deşeurile lăsate pe uliţe. Sumele variau de la câteva mii la zeci de mii de lei! De pildă, Primăria Şimian s-a trezit cu un cost de 32.000 lei, aferent lunilor octombrie, noiembrie şi decembrie, iar cea din Avram Iancu, tot pentru 3 luni, cu 63.000 lei! 

Chiar dacă nu le-a picat bine, majoritatea primarilor au plătit. "Am plătit pentru că avem un regulament de salubritate, iar cetăţenii fără contracte achită o taxă specială", susţine edilul din Marghita, Marcel Sas-Adăscăliţii. Din banii strânşi de la contribuabili, el plăteşte facturile AVE fără obiecţii, dar admite că nu a verificat dacă deşeurile chiar au fost colectate în cantităţile trecute în facturi.

În schimb, alţi primari, precum cei din Şimian, Ciumeghiu, Olcea şi Avram Iancu, refuză să plătească. "Firma facturează o prestaţie neefectuată, iar eu nu pot să-mi bat joc de banul public, nu pot risipi bugetul comunei. Să demonstreze că a colectat aceste deşeuri", spune primarul din Şimian, Balázsi Joszef (foto). 

Golire cu forţa

Edilul afirmă că a cerut operatorului să ridice o dată pe lună deşeurile cetăţenilor care nu au contracte, obligându-se să achite din bugetul local acest serviciu. "Le-am zis să le dea pubele şi vom plăti. Nu au împărţit nimic, numai facturi. Eu pot demonstra că nu au colectat deşeurile de la oameni, dar ei nu pot demonstra că au făcut-o", spune Balázsi.

Cantităţile facturate de AVE sunt suspect de mari: "Conform celor arătate de ei, în 2020 şcoala din Şimian a avut mai multe gunoaie decât în 2019, când elevii au fost la cursuri, nu ca anul trecut, în pandemie. E absurd!". În plus, acum două săptămâni i-a prins pe muncitorii AVE că au golit pubela şcolii, deşi aceasta era goală! "Au intrat cu forţa în şcoală, acuma, în pandemie, când nici eu nu intru acolo, au luat pubela şi i-au scanat cipul, ca să arate că au golit-o. Dar era goală, de-aia nici nu a fost scoasă în stradă", susţine edilul.

Şi primarul din Avram Iancu, liberalul Dan Chirla, se îndoieşte de corectitudinea facturărilor AVE. "Fac măgării, umflă facturile. Nu aveau de unde să adune atât de multe gunoaie. Le-am spus cetăţenilor să vină la Primărie, să plătească contravaloarea facturilor pentru cele trei luni. Câţi bani se strâng de la oameni, le voi vira, dar niciun leu în plus", spune Chirla. 

Pe bună dreptate, edilii se îndoiesc că AVE duce la groapa de gunoi cantităţile pretinse: nu de alta, dar toate utilajele sunt cântărite la intrare pe poarta "surorii" mai mari, Eco Bihor.

Calcule matematice 

Cum era de aşteptat, şeful AVE Bihor, Pásztai Zoltán, respinge acuzaţiile şi susţine că facturile sunt legale şi justificate. "Noi nu putem obliga cetăţenii să încheie contracte cu noi, dar colectăm toate deşeurile scoase în faţa caselor. Primăriile trebuie să introducă taxe pentru cetăţenii fără contract, iar banii să îi vireze operatorului. Nu e vina noastră că nu respectă legea şi nu au introdus taxa", spune Pásztai.

Legea 101/2006 privind salubrizarea localităţilor prevede la articolul 25 că "autorităţile locale au obligaţia să instituie taxe speciale şi să deconteze lunar operatorilor, din bugetul local, contravaloarea prestaţiei efectuate la utilizatorii fără contract". Decontarea trebuie să se facă, însă, în baza unei evidenţe clare a deşeurilor ridicate de la gospodăriile fără contracte, evidenţe pe care primarii bihoreni susţin că nu le-au văzut la AVE.

Vicepreşedintele CJ şi preşedintele Ecolect, Mircea Mălan (foto), afirmă că şi lui i s-au plâns primarii de practicile AVE. "Facturează cantităţi pe care nu le ridică, le-am spus să nu mai facă asta. Dar şi primarii sunt obligaţi să achite pentru cetăţenii care refuză să încheie contracte". Soluţia corectă e, aşadar, ca primarii să impună taxa specială celor fără contracte, iar AVE să factureze exclusiv ce ridică.

Tarif cu "abonament" 

Directorul AVE recunoaşte că n-a socotit primăriilor cantitatea exactă de deşeuri, ci are un cost fix multiplicat pentru fiecare gospodărie fără contract, indiferent câte deşeuri a produs. Spre deosebire de alte firme de salubritate, AVE practică un tarif asemănător unui abonament de telefonie cu costuri suplimentare: fiecare client achită o sumă fixă, 12 lei, iar pentru fiecare golire de pubelă un tarif suplimentar ce variază în funcţie de tipul deşeurilor. Aşadar, chiar dacă nu scoate niciodată gunoaiele în faţa casei, un client AVE va plăti cei 12 lei, contravaloarea serviciului pe care îl are la dispoziţie. "Indiferent dacă cetăţeanul aruncă sau nu deşeuri, utilajul trece de două ori pe săptămână prin faţa casei. Aceste costuri de operare trebuie acoperite", spune Pásztai. 

Directorul susţine că acest cost fix l-a multiplicat cu numărul gospodăriilor locuite şi fără contracte din fiecare comună, iar suma rezultată a facturat-o primăriilor. "La Avram Iancu şi la Şimian au rezultat cele mai mari sume pentru că acolo sunt şi cele mai puţine contracte semnate", zice Pásztai. Dacă primarii nu vor plăti, firma va proceda ca în cazul oricărui client rău-platnic: va cere executarea în instanţă. "Să lămurească judecătorii cine are dreptate". 

Prea puţini clienţi

Pásztai spune că, dincolo de faptul că legea îi permite să ceară primăriilor aceşti bani, a fost nevoit s-o facă. "Am închis anul cu minus 2 milioane lei. Dacă vom continua aşa, vom da faliment". Vina pentru deficitul firmei o pune tot în cârca autorităţilor, arătând că oferta pe care a făcut-o la licitaţii se dovedeşte nerentabilă, deoarece datele pe care s-a bazat nu sunt reale. "În caietele de sarcini s-a indicat un număr de gospodării în fiecare zonă, în funcţie de care am dimensionat costurile de operare şi, implicit, oferta. Noi ne-am pregătit pentru un anumit număr de clienţi, care în realitate nu există".

Ecolect a folosit datele de la recensământul populaţiei din 2011, dar de atunci multe localităţi s-au depopulat. "În medie, numărul maxim de clienţi pe care îl putem atinge este cu 25% mai mic decât cel din caietele de sarcini", zice Pásztai. Cu mai puţini clienţi decât prognoza, firma constată că nu îşi recuperează cheltuielile, aşa că le "împarte" cu primarii. Fireşte, însă, nu ar fi împărţit cu ei şi profitul, dacă diferenţa era în plus...

"PUI" DE KEVIEP
Patroni cu probleme penale

Firma mamă a AVE Bihor, Keviep, a penetrat piaţa din Bihor în 2003, când a câştigat în condiţii dubioase licitaţia organizată de Primăria Oradea pentru realizarea gropii ecologice de deşeuri. Afacerea s-a dovedit un "tun" dat de fostul preşedinte al CJ, Alexandru Kiss, pe care patronul Keviep, Miklossy Ferenc (foto), l-ar fi mituit cu 300.000 euro, potrivit procurorilor DNA Oradea, care i-a trimis în judecată împreună cu alţi complici. Mai multe interceptări din dosar au arătat că politicianul UDMR îşi primise şpaga disimulată în achiziţii fictive ale unor intermediari.

Procesul început în 2016 la Tribunalul Bihor, care l-a condamnat pe Kiss la 8 ani de închisoare, a fost reluat în 2019 de la zero din cauza unor vicii de procedură, având următorul termen fixat pentru 18 martie. Şansele ca patronul Keviep să fie condamnat sunt aproape nule, judecătorii constatând deja că faţă de Miklossy răspunderea penală s-a prescris. Ceea ce, probabil, urmează şi în ceea ce-l priveşte pe protectorul Kiss...