.jpg)
Într-o conferinţă de presă susţinută miercuri, noua conducere a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea a prezentat situaţia actuală a unităţii, în urma unui audit realizat de la instalare de compartimentul de specialitate. "Nu încercăm să scoatem morţii din dulap nimănui, dar am cerut acest audit pentru a realiza unde ne aflăm, cu ce pornim la drum şi care sunt greutăţile mai mici sau mai mari cu care ne confruntăm", a declarat directorul financiar contabil, Emil Popovici Muţ.
Achiziţii dubioase
Acesta a precizat că în urma auditării, s-au descoperit mai multe deficienţe, mai ales "pe linia achiziţiilor publice". Auditorii au descoperit, de pildă, că planul anual de achiziţii publice nu este adaptat bugetului stabilit şi era incomplet. "Mi s-a întâmplat să semnez acte care să mă trimită la poziţia X din plan, dar când m-am uitat în plan, poziţia X nu exista. În plus, programul anual de achiziţii publice, la data de 30 iunie 2010, este de 35.936.554 euro. Este imens, e mult supradimensionat faţă de bugetul unităţii alocat pentru cheltuieli materiale, care e de 8.700.000 euro", a afirmat Popovici Muţ (foto).
Directorul financiar a mai spus că, mai mult, deşi fostul manager Florian Bodog s-a lăudat că, într-un top realizat de revista Capital, spitalul este pe al doilea loc în ţară privind transparenţa, luând în considerare numărul de licitaţii electronice atribuite, actele spitalului dovedesc că fosta conducere "a utilizat în mod excesiv" proceduri de achiziţie care evită licitaţia publică. Bodog a preferat fie achiziţia directă, fie prin negociere fără publicarea prealabilă, fie cererea de oferte.
Medicamente, ioc
Una dintre cele mai serioase probleme e legată de fundamentarea listelor de achiziţii. "Este foarte bine că aducem aparate medicale, dar este foarte important să stabilim priorităţile", a spus Popovici Muţ. "Am avut bani pentru aparate, dar nu am achiziţionat o staţie de sterilizare. Avem o singură staţie de sterilizare care funcţionează, dar e veche, e ieşită din garanţie, iar când va cădea într-o sâmbătă sau duminică dimineaţa nu ştiu ce vom face. În schimb, toate veniturile proprii ale spitalului erau cheltuite cu utilităţile, pe telefoane şi alte cele. Nu putem tolera aşa ceva", a spus economistul, care a ocupat până în 2009 şi funcţia de manager.
Actualul manager al spitalului, Carmen Pantiş, l-a completat, afirmând că sumele ar fi putut fi orientate şi către achiziţionarea unui mamograf, care acum e defect, dar şi al unui aparat de cobaltoterapie. "Este singurul din judeţ şi funcţionează la parametri restrânşi. Este un mare pericol de a cădea, iar atunci sutele de pacienţi care sunt pe liste aşteptând la radioterapie vor lua drumul Clujului", a afirmat Pantiş (foto), adăugând că, mai mult, într-unul dintre cele trei blocuri operatorii, cel de la policlinică, plouă prin acoperiş.
O altă disonanţă semnalată este faptul că fostul manager a redus bugetul pentru achiziţia de medicamente de la 7 miliarde de lei vechi lunar, cât era în 2008, la 3,5 miliarde în prezent. Asta, în condiţiile în care necesarul minim este de 4,5-5 miliarde pe lună. "Este inadmisibil. Am găsit spitalul fără medicamente precum Heparină, Algocalmin sau Furosemid. Şi acum avem probleme cu lipsa de medicamente, şi cu tifonul", a explicat Pantiş.
Stocuri imense, inutile
Culmea este că, în ciuda deficienţelor spitalului şi în pofida crizei economice, spitalul are în depozite surplus de... hârtie igienică. "A fost cumpărată anul trecut şi mai avem inclusiv pentru următoarele 6 luni, pentru toţi pacienţii şi personalul spitalului. Am întâlnit un proces verbal de preluare în custodie cu mai multe produse ce urmau să intre în depozitele spitalului, în valoare de 1,2 miliarde de lei vechi, iar acolo figurează detergent lichid 8 tone! E enorm. Am mai găsit şi 2.000 de cutii de incinerare, în condiţiile în care lunar folosim 100, cel mult 200", a mai adăugat Emil Popovici Muţ, adăugând că "trebuie asigurat necesarul pentru cel mult 2-3 săptămâni înainte, pentru că te încarci cu vârfuri de plată şi te trezeşti că nu mai ai de unde plăti".
În aceste condiţii, nici nu e de mirare că datoria Sitalului Clinic Judeţean de Urgenţă a ajuns la aproape 200 miliarde de lei vechi. Concret, soldul la 30 iunie 2010 era de 19.637.507 lei, iar cum prin OUG 48 din 2010, prin care spitalele au trecut în subordinea autorităţilor locale, doar arieratele înregistrate până la data de 31 martie 2010 vor fi achitate de Ministerul Sănătăţii, doar 12.297.016 lei vor fi plătite de Guvern. Majoritatea datoriilor reprezintă sume facturate, dar nedecontate de către Casa de Asigurări, cu care spitalul este în proces.
Personalul pleacă
Nu numai banii au fost gestionaţi greşit în Spitalul Judeţean. Un lift defect a fost lăsat de izbelişte timp de doi ani, iar aparţinătorii trebuiau să urce pe scări chiar până la etajul 8. "A fost reparat în doar 7 zile, cu 16 milioane de lei vechi", afirmă managerul Carmen Pantiş.
Nici la capitolul personal lucrurile nu sunt mai roz. În vreme ce spitalul are 2161 de posturi, dintre care doar 1658 sunt şi ocupate, unitatea se confruntă cu o acută lipsă de personal, mai ales în ce priveşte asistentele, infirmierele, brancardierii, dar şi medici pe diverse specializări ca de pildă oftalmologia.
Trist este că, din cauza crizei economice, tot mai multe cadre medicale aleg să renunţe la joburile lor sau să intre în concedii fără plată. "Încercăm să găsim soluţii să nu plece. Efectiv sunt oameni care pleacă în străinătate sau au găsit alte posturi. Până acum, trei persoane şi-au depus cererea de demisie, iar altele trei pentru concedii fără plată. Dar e utopic să acorzi concedii fără plată, pentru că asta ar însemna că nu avem nevoie de post. Or, nu e aşa. Deocamdată nu am aprobat nici unul dintre cele trei, iar o persoană şi-a dat demisia", a explicat dr. Călin Hozan (foto), directorul medical al spitalului.
În plus, în ultimul an, spitalul are datorii chiar şi către propriii angajaţi, drepturile restante ridicându-se la circa 35 miliarde de lei vechi, bani acumulaţi din neplata celui de-al 13-lea salariu şi prime de stabilitate. "Din 1 ianuarie 2010, unitatea nu a mai acordat nici bonurile de masă, iar cum s-a luat şi 25% din salariu, vom găsi o modalitate de a le acorda măcar pe acestea", a explicat Muţ.
Cu planuri, dar fără autorizaţie
Până una alta, pe lângă remedierea deficienţelor sesizate, conducerea spitalului spune că cel mai urgent are în vedere finalizarea documentaţiei privind autorizaţia sanitară de funcţionare. Se lucrează la noua organigramă şi structură care vor trebui aprobate de Consiliul Judeţean, în subordinea căruia se află spitalul, dar şi de Direcţia de Sănătate Publică. "Mai avem de lucrat doar la circuitele spitalului. După 15 ani, sperăm ca măcar acum să obţinem autorizaţia. Este aberant că unele spitale din judeţ, precum Marghita şi Aleşd o au, iar noi nu", a mai spus Pantiş.
De altfel, în sprijinul obţinerii avizului sanitar, dar şi pentru un management mai bun, echipa de conducere a anunţat deja câteva măsuri. Astfel, potrivit managerului Carmen Pantiş, reorganizarea secţiilor este prioritară. De exemplu, Spitalul Judeţean tocmai a preluat de la Spitalul de Psihiatrie 15 paturi de neurologie, pe lângă cele 12 pe care le are, şi plănuieşte ca, de la Staţionar II să "urce" pe deal şi ambulatoriul spitalului, dar şi secţiile de oftalmologie şi ORL.
În plus, unele secţii şi structuri se vor comasa, fără ca asta să însemne reduceri de personal. "Am mai constatat existenţa unor structuri paralele, ca de exemplu două servicii de anatomie patologică, două blocuri alimentare ori două laboratoare de imagistică medicală, dintre care cel de la Staţionar II este vechi şi nu este preformant. În plus, acolo nu mai avem linii de gardă pentru toate specializările. Avem spaţii multe, dar avem şi disfuncţionalităţi. Spaţiile eliberate de acestea le-am putea folosi la altceva, pentru că plătim peste 70 de milioane chirie lunar", precizează Pantiş, adăugând că şi personalul va fi redirecţionat acolo unde va fi nevoie.
Pe lângă introducerea unei linii de gardă pentru endoscopie, tratamentul infarctului miocardic şi al accidentelor vasculare, noua conducere a mai spus că vizează şi dezvoltarea serviciului de urgenţă.