La nivelul judeţului Bihor va fi impus un regulament de construire pentru zonele montane, care are ca scop îmbunătăţirea aspectului acestora, respectiv păstrarea tradiţiilor şi specificului local, a anunţat, joi, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan.
"Va trebui să-i lămurim pe cei care vor să facă investiţii în zona montană că trebuie să respecte anumite reguli. Şi că terasa de pe acoperiş pe care au visat-o, culorile stridente şi pagodele chinezeşti nu dau bine cu zona montană a judeţului. Dacă vă duceţi în zona Vârtop-Arieşeni, nu trebuie să faceţi multă explorare, că veţi găsi suficiente exemple de «aşa nu»", a afirmat Bolojan.
"Siluite urbanistic"
Preşedintele CJ Bihor a mai spus că regulamentul este necesar, dat fiind că în zonele montane din Bihor s-a construit "haotic, dezordonat, fără o direcţie clară", adăugând că multe dintre ele au fost, astfel, "siluite urbanistic".
"Există un ghid de arhitectură pentru încadrarea în specificul local în zona Crişana-munte, elaborat de Ordinul Arhitecţilor din România, deci sunt studii. Există, de asemenea, o astfel de practică în ţări europene cu zone montane care s-au dezvoltat bine, cum ar fi nordul Italiei sau Austria, deci nu venim cu ceva foarte nou, dar trebuie să facem şi noi aceste lucruri. De asemenea, ne vom consulta cu conducerea Parcului Natural Apuseni", a afirmat Bolojan, care îşi doreşte ca regulamentul să fie adoptat în luna aprilie.
El a mai spus că va purta discuţii şi cu primarii din zonele montane ale Bihorului, cum ar fi zona Padiş, zona Stâna de Vale - Barajul Leşu - Coada Lacului, zona Vârtop - Arieşeni, zona Roşia-Remetea, zona Defileului Crişului Repede. "Primarii vor trebui să-l pună în practică. Dar una e să-l pui în practică fiind convins că e un lucru bun şi alta e să-l pui în practică de voie, de nevoie. Scopul este să-i convingem. Anul trecut am fost cu o parte din primarii din judeţ în Zakopane, în Polonia. Au văzut ce înseamnă alte abordări", a spus Ilie Bolojan.
De asemenea, președintele CJ a mai spus că va purta discuţii şi la Şinteu, pentru un regulament care să conserve zona respectivă, ce poartă amprenta comunităţii slovace.
În ton cu... muntele
Concret, noul regulament va introduce restricţii legate de ocuparea parcelelor, precum şi mai multe norme privind aspectul construcţiei, de la acoperiş, faţade, până la materialele utilizate.
Conceptul general va prelua elemente din construcţiile tradiţionale din România, precum şi din arhitectura montană europeană, cu accent pe pante de acoperiş lungi, elemente din lemn masiv la faţade şi interioare, zidării şi placări din piatră la nivelurile de intrare. În principiu, se vor folosi materiale naturale, locale. Construcţiile nu trebuie să domine peisajul, iar culorile folosite trebuie să fie în tonuri naturale şi derivate din cele ale peisajului local.
"Se va impune o suprafaţă minimă pentru a împiedica o îndesare excesivă - cum e în zona pârtiei de la Arieşeni - de cel puţin 1.000 mp de teren, frontul minim de 25 metri, un grad de ocupare de maxim 20% din teren, limite faţă de vecini de cel puţin 5 metri", a detaliat Ilie Bolojan.
De asemenea, vor fi interzise acoperişurile tip terasă, vor fi interzise plăcile de azbociment, ţiglele din tablă metalică, dar şi lucarnele. Tâmplăriile din lemn vor fi recomandate, iar cele din PVC alb interzise. "Pot fi şi excepţii dacă se va respecta culoarea lemnului", a adăugat şeful CJ.
În privinţa gardurilor, acestea vor trebui să aibă o înălţime de maxim 70 de centimetri, "să se încadreze în ambient".
Regulamentul va fi valabil atât pentru localnici, cât şi pentru investitorii care deschid pensiuni, hoteluri, cabane ori spaţii de comerţ. Forma detaliată a documentului nu a fost prezentată încă, ea urmând să fie pusă în dezbatere publică săptămâna viitoare.