Cine ridică o casă ştie ce ditamai vraful de avize trebuie să obţină înainte de a se apuca de lucru: o grămadă de instituţii trebuie să verifice investiţia încă din faza de proiect şi să-şi dea acordul pentru demararea ei. Deşi regula se aplică şi proiectelor publice, pentru Primăria Oradea pare doar opţională.
Municipalitatea a demarat amenajarea Dealului Ciuperca înainte să ceară avizul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor, motiv pentru care lucrarea nici n-a primit acordul instituţiei. Tot aviz negativ a dat APM şi defrişărilor pe care municipalitatea le intenţiona pe şantierul viitorului aquapark şi în jurul parcării subterane din strada Independenţei. Motivul? Defrişările au lipsit din proiectele aprobate iniţial şi supuse dezbaterii publice.
Acum se vine?
Pe 21 ianuarie a.c., Primăria anunţa începerea lucrărilor de amenajare a unei grădini publice pe Dealul Ciuperca, dar anunţul omitea un detaliu important, şi anume că proiectului îi lipsea acordul de mediu. Obligatoriu înaintea demarării oricărui proiect, acesta se emite de către Agenţia pentru Protecţia Mediului, dacă nu dăunează mediului înconjurător. Or, amenajarea nu avea avizul dintr-un motiv simplu: Primăria nici nu îl ceruse! Solicitarea acordului a fost depusă la APM Bihor abia pe 13 februarie, adică la trei săptămâni după începerea lucrărilor. Tardiv, zic inspectorii de mediu.
Pentru eliberarea acordului, ei ar fi trebuit să analizeze proiectul, să iasă în teren şi să evalueze impactul pe care acesta urma să-l aibă asupra mediului, iar APM era obligată să-l pună apoi în dezbatere publică. Pe 17 martie, când s-au deplasat la Ciuperca, inspectorii au văzut însă că lucrările începuseră deja. "S-a constatat că a fost îndepărtată vegetaţia arbustivă de pe marginile amplasamentului, precum şi unele exemplare de arbori, au fost îndepărtate vechile alei, erau începute lucrările de terasare şi de realizare a căilor de acces", consemnează procesul verbal încheiat atunci de specialiştii APM. Conform Ordinului Ministerului Mediului nr. 135/2010, evaluarea nu mai putea fi făcută după începerea lucrărilor, aşa că APM a respins avizarea.
De la 0 la 200!
Tot cu întârziere au acţionat funcţionarii Primăriei şi în ce priveşte aquapark-ul Nymphaea. Proiectul iniţial a fost avizat fără probleme de APM în martie 2014, el neprevăzând tăierea niciunui copac. Luna trecută, însă, Primăria a vrut să-l modifice, incluzând brusc defrişarea a 200 de arbori şi arbuşti. Adică toţi cei existenţi în fostul ştrand municipal. Dar cererea de modificare a proiectului iniţial a fost transmisă APM după ce unii copaci fuseseră deja tăiaţi.
"Solicitarea este tardivă. Lucrările au început şi legea nu ne permite să facem o evaluare în asemenea situaţii", spune directorul APM Bihor, Sanda Mercea (foto). Drept urmare, Agenţia a dat din nou "reject" cererii Primăriei. Probabil, însă, că la fel ar fi procedat şi dacă solicitarea ar fi fost făcută înaintea începerii lucrărilor, fiind greu de crezut că toţi cei 200 pomi ar sta cu adevărat în calea muncitorilor ori că ar fi mai eficientă plantarea după încheierea şantierului a unor puieţi în locul celor deja maturizaţi.
Situaţia s-a repetat şi la parcarea subterană din strada Independenţei. În proiectul avizat iniţial anul trecut de APM, municipalitatea prevăzuse tăierea a 23 de arbori şi arbuşti din totalul celor 46 crescuţi pe platou. Acum, însă, după demararea lucrărilor, municipalitatea vrea să taie şi restul arborilor, mai precis pe toţi cei din jurul statuii lui Mihai Eminescu! Tăierile ar fi necesare doar pentru ca utilajele să se poată mişca mai uşor pe şantier, dar pomii, sănătoşi, nu încurcă construcţia propriu-zisă, aşa că doborârea lor nu este vitală. Din acelaşi motiv al tardivităţii, cererea a fost respinsă.
Defrişări pe lege
Pusă în funcţie de PSD, directoarea APM Bihor spune că refuzurile nu au substrat politic. "Noi sprijinim proiectele oricărei primării, indiferent de culoarea politică. Dar nu le pot cere colegilor să spună că n-au văzut că lucrările au început, dacă în zonă este deja şantier", zice Mercea. "Problema nu e la noi, ci la Primărie, care se apucă de treabă şi abia apoi umblă după documente. Dar nu facem legile după proiecte, ci proiectele după legi", adaugă şefa APM.
Ca dovadă că nu se opune investiţiilor, Mercea dă exemplul drumului rapid dinspre podul Dragoş Vodă spre Episcopia Bihor, al cărui proiect prevedea din start tăierea a 200 de copaci. "Deşi este un număr mare, am dat aviz pozitiv, pentru că am înţeles că drumul nu se poate face şerpuit printre copaci", spune Mercea.
Culmea e că la drumul rapid lucrările au fost totuşi sistate o vreme, dar nu de APM, ci de Inspectoratul în Construcţii! La sesizarea fostului viceprimar al Oradiei, Constantin Jurcă, care deţine o casă în zonă, inspectorii au constatat că muncitorii folosesc o cale de acces către şantier dinspre strada Graurilor, neprevăzută în proiect. De la începutul lunii martie până joia trecută, când modificarea a fost făcută şi în hârtii, nu s-a lucrat.
În bună regulă...
De cealaltă parte, edilii susţin că asemenea probleme sunt minore în comparaţie cu complexitatea şi importanţa proiectelor şi că ele nu pun în pericol nici derularea acestora, nici finanţarea cu fonduri europene. "Toate proiectele se derulează în bună regulă. Bineînţeles că nu toate funcţionează perfect, dar nu sunt probleme deosebite", afirmă primarul Ilie Bolojan.
Relaxarea şefilor municipalităţii e de altfel explicabilă. Motivul? Legislaţia de mediu prevede că lucrările neavizate de APM pot fi asumate de emitentul autorizaţiei de construcţie, ceea ce pe româneşte înseamnă că Primăria poate decide singură dacă va continua sau nu lucrările, pe proprie răspundere, riscând, eventual, să fie amendată de Garda de Mediu. În fond, când lucrează cu milioane de euro, ce mai contează că ar plăti câteva zeci de mii de lei?...
CONSILIERI ZORIŢI
Strategie cu probleme
Nu doar proiectele de investiţii ale Primăriei sunt lipsite de acordul Agenţiei pentru Protecţia Mediului, ci şi strategia de dezvoltare a municipiului pentru perioada 2014-2020, document care, conform legii, trebuie să primească viza APM pentru a dovedi că dezvoltarea oraşului va ţine cont de protejarea mediului. Cu toate acestea, strategia a fost aprobată de Consiliul Local înainte să dobândească acordul.
Primăria a depus strategia spre evaluare la APM Bihor la finalul lunii ianuarie 2015, înainte de votul în Consiliu. APM a început procedurile de analiză şi la finalul acesteia a şi supus dezbaterii publice proiectul, dar municipalitatea nu a aşteptat încheierea şi, pe 10 martie, a trimis documentul Consiliului Local, care l-a aprobat. "Practic, noi nu am apucat să dăm răspunsul", spune directoarea Sanda Mercea.
Ironia e că Agenţia îşi continuă analiza, în această situaţie fiind posibile două scenarii: fie CL îşi revocă Hotărârea prin care a adoptat strategia, fie Prefectura îi solicită acest lucru, sub sancţiunea că în caz contrar poate cere anularea ei în justiţie.