Aleşii locuitorilor oraşului Aleşd s-au întrunit joi într-o inedită şedinţă solemnă, pentru a hotărî şi semna împreună cu colegii din comuna basarabeană Băcioi o declaraţie de unire simbolică a celor două localităţi.
Prin documentul intitulat „Declaraţie de Reunire” ce aminteşte încă din preambul că românii de pe ambele maluri ale Prutului „sunt unul şi acelaşi neam”, semnatarii dezavuează Pactul Ribbentrop – Molotov, în urma căruia Basarabia a devenit parte a URSS sub denumirea de Republica Socialistă Sovietică Moldova.
Consilierii din Aleşd îşi „exprimă solidaritatea deplină cu toate consiliile locale, raionale şi judeţene din Republica Moldova care şi-au afirmat deschis declaraţiile pentru reîntregirea naţională”, îndeamnă „toate unităţile administrativ-teritoriale din România şi Republica Moldova să urmeze cu încredere şi curaj acest exemplu de demnitate naţională” şi cer parlamentarilor de la Bucureşti şi Chişinău să emită, la rându-le, „o declaraţie comună privind reîntregirea Ţării şi a Neamului Românesc, după care să elaboreze în regim de urgenţă un pachet de legi privind reunirea Basarabiei cu România”.
La eveniment au participat, pe lângă primarul oraşului Aleşd, Ioan Todoca, şi cel al comunei Băcioi, Vitalie Şalari, mai mulţi consilieri judeţeni şi parlamentari, între care senatorul PNL Cornel Popa şi deputatul Ioan Cupşa. De altfel, acesta din urmă a „deconspirat” că declaraţii similare de „reunire” se pregătesc şi în alte localităţi cu edili liberali, precum Oradea, Vadu Crişului şi Auşeu.
Aproximativ 20% din localităţile Republicii Moldova au semnat „declaraţii de unire” cu oraşe, comune şi chiar judeţe din România anul acesta, când s-au împlinit 100 de ani de la decizia Sfatului Ţării de la Chişinău de a se uni cu Regatul României, la 27 martie 1918. Abia ulterior, pe 1 decembrie 1918, la Alba Iulia au făcut acelaşi gest şi reprezentanţii românilor din Transilvania.