Prima ediţie a Festivalului Naţional de Folk de la Oradea, organizat de Uniunea Femeilor din Bihor, s-a încheiat cu ropote de aplauze, duminică seară, în Cetate.

Teatrul de vară s-a umplut de lume imediat după ora 19, ora de debut a concertelor, iar în timpul recitalurilor lui Sergiu Nica, Raul Silaghi, Florian Chelu Madeva, Gato Istvan, Liliana Ioniţă Budău şi Fala Band lumea a continuat să vină. La fel ca în seara precedentă, publicul a fost format din orădeni de toate vârstele, dar, aşa cum au remarcat şi artiştii, parcă tinerii au fost mai numeroşi.

Aşa cum era de aşteptat, concertele artiştilor locali au fost oarecum de încălzire. Un moment inedit s-a petrecut la finalul recitalului lui Călin Pop, solistul trupei Celelalte Cuvinte. Alături de Raul Silaghi, rockerul şi-a acompaniat propria fiică, Ambra Pop, care a cântat o melodie despre copilărie şi a fost îndelung aplaudată de spectatori.

Oradea, motiv de ceartă...

Pentru mulţi dintre cei prezenţi, surpriza serii a oferit-o Mircea Bodolan, care, de cum a urcat pe scenă, a mărturisit că este născut la Oradea, un detaliu prea puţin cunoscut. Mai mult, artistul a spus că îi place mult oraşul, că îşi ridică o casă lângă Oradea şi l-a lăudat pe primarul Ilie Bolojan.

"Sunt mândru că m-am născut în acest oraş, unul dintre puţinele oraşe din ţară în care se vede că există primar", a spus folkistul. Spre amuzamentul spectatorilor, acesta a povestit că recent a avut un scandal monstruos cu soţia lui, după ce şi-a făcut o fotografie în Piaţa Unirii, lângă Biserica cu Lună. "Nevastă-mea m-a spurcat în ultimul hal, întrebându-mă ce caut la Viena", a spus Bodolan. Apoi, le-a cântat orădenilor piese precum "Fata din vis", "Mătrăguna", "Cântec haiducesc" ori "Ereţi şi porumbei".

"Mama lor la toţi!"

Deşi toţi muzicienii de pe scenă au fost bine primiţi, cel care a reuşit să-i ridice în picioare pe orădeni a fost ultimul dintre interpreţi, Victor Socaciu, ale cărui cântece se dovedesc învingătoare în bătălia cu timpul.

Publicul a interpretat cu voluptate, alături de trubadur, refrene "sociale" cu constatări amare, precum cea că "vin ai noştri, pleacă ai noştri, noi rămânem tot ca proştii... ăia hoţi, ăştia hoţi, mama lor la toţi!", dar şi melodii de suflet sau cu încărcătură patriotică, ce păreau uitate.

La invitaţia solistului de a cânta împreună cu el "un cântec care nu este al meu, dar este al tuturor românilor", publicul a creat un moment emoţionant, dovedind că ştie versurile cântecului "Eminescu", compuse de Ion şi Doina Alea Teodorovici. Victor Socaciu nu a părăsit uşor scena, fiindcă i s-au cerut de mai multe ori bisuri, spectatorii nevrând să plece nicidecum acasă, în ciuda vântului care sufla tot mai puternic. 

Semn că muzica bună nu are vârstă, că există atât artişti mari, cât şi public pe măsură, dar şi că Oradea merită să permanentizeze un asemenea festival, într-un loc creat anume parcă pentru el...