O poveste de familie care traversează Holocaustul, comunismul și emigrarea în Israel va fi spusă, pe 1 octombrie, la Casa Darvas-La Roche.
Veronica Rozenberg Rosinger, fiica orădeanului Adalbert Rosinger, va fi invitata unei noi ediții „Oradea Jewish Talks”, intitulată „Rădăcini pe malul Crișului: Dialog peste decenii”. Discuția va fi moderată de dr. Raluca Lazarovici Vereș.
Organizatorii anunță o conversație despre memorie, identitate și felul în care istoria unei familii poate fi transmisă peste generații, pornind de la destinul familiei Rosinger și de la legăturile acesteia cu Oradea.
O familie lovită de Holocaust
Veronica Rozenberg este fiica lui Adalbert Rosinger, născut la Oradea în 1909, într-o familie evreiască ale cărei destine au fost dramatic marcate de Holocaust. Familia lui Rosinger a fost deportată din Oradea și în mare parte exterminată la Auschwitz.
Adalbert Rosinger, militant comunist încă din tinerețe, fusese arestat și înainte de instaurarea regimului comunist. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a fost internat în lagărul de la Vapniarka, în Transnistria, de unde a fost eliberat în 1944. După război, a lucrat în comerțul exterior, iar în 1949 a devenit director general al Întreprinderii de Stat pentru Comerț Exterior Românoexport. În 1958 a fost chiar decorat cu Ordinul Muncii. Câțiva ani mai târziu însă, regimul pe care îl sprijinise avea să îl transforme în inculpat.
În 1961, Rosinger a fost arestat, iar în 1964 a fost condamnat în dosarul cunoscut drept procesul „Românoexport”, intentat mai multor funcționari superiori din comerțul exterior. A petrecut peste opt ani în detenție.
Fiica și-a cercetat tatăl
Tocmai acest episod avea să devină, peste ani, una dintre temele majore de cercetare ale fiicei sale. Stabilită în Israel, Veronica Rozenberg și-a făcut doctoratul la Universitatea din Haifa și a cercetat dosarele proceselor economice intentate funcționarilor evrei din comerțul exterior românesc.
Rezultatul a fost volumul „Procesele economice ale funcționarilor evrei din Comerțul Exterior 1960-1964”, apărut la Editura Mega în 2018. Lucrarea analizează, pe baza documentelor de arhivă, seria de procese în care au fost judecați înalți funcționari ai comerțului exterior. Dintre cei 29 de inculpați analizați, 27 erau evrei, potrivit unei prezentări a lucrării realizate de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale.
Veronica Rozenberg a păstrat totodată manuscrisul de memorii al tatălui său. Acesta a fost publicat în 2022, la Editura Ratio et Revelatio din Oradea, sub titlul „Destinul unui evreu comunist într-o democrație populară. O lume care se prăbușește. Adalbert Rosinger în dialog peste decenii cu fiica sa Veronica Rozenberg”, într-o ediție îngrijită de Raluca Lazarovici Vereș.
Volumul a fost construit ca un dialog peste timp între tată și fiică, Adalbert Rosinger încercând să-i explice acesteia de ce a aderat la comunism și cum a ajuns, ulterior, să fie el însuși victima regimului.
„Rădăcini pe malul Crișului”
La întâlnirea de la Casa Darvas-La Roche, Veronica Rozenberg va vorbi despre momentul în care a descoperit adevărul despre trecutul familiei sale, despre felul în care a purtat această moștenire în tinerețe, despre anii comunismului și despre încercarea de a păstra vie memoria celor dispăruți.
„Rădăcini pe malul Crișului: Dialog peste decenii” își propune, potrivit organizatorilor, să fie o discuție despre „memorie și identitate, despre durere și reziliență”, dar și despre transformarea experienței unei familii într-un demers de cercetare și recuperare istorică. Intrarea la eveniment este liberă.
Veronica Rozenberg este și autoarea volumului de eseuri și impresii de călătorie „Eppur si muove... și totuși continuă” și publică în revista culturală Baabel.