Filiera arabă: Judecător orădean, cercetat pentru că ar fi primit şpagă ca să-i achite pe fraţii teroristului Omar Hayssam

O informaţie şocantă a ieşit la iveală în procesul pe care fostul judecător de la Curtea de Apel Oradea Traian Munteanu l-a declanşat împotriva BIHOREANULUI, pentru "îndrăzneala" de a fi scris că, imediat ce s-a trezit cercetat de DNA, s-a grăbit să-şi lepede roba.

Este vorba despre un document ce dezvăluie că între verdictele dubioase pentru care Munteanu a fost cercetat se numără şi cel dat într-un dosar celebru, cel al fugii din România a cunoscutului terorist sirian Omar Hayssam, în care judecătorul i-a achitat pe fraţii acestuia, cei care i-au înlesnit dispariţia. Potrivit procurorilor, sentinţa ar fi fost cumpărată cu 40.000 euro, informaţie pe care, însă, nu au reuşit să o transforme în probe, aşa că în vara anului 2013 au decis clasarea cazului. Sentinţa dată de Munteanu era, totuşi, pe lângă lege, dovadă fiind faptul că Înalta Curte a şi desfiinţat-o luna trecută, hotărând să-i trimită după gratii pe complicii teroristului. Atâta doar că deja se făcuseră nevăzuţi...

Crede şi nu comenta

Anul trecut, BIHOREANUL dezvăluia legăturile penale dintre judecătorul Traian Munteanu şi un alt magistrat de la Curtea de Apel Oradea, Mircea Puşcaş, exclus din magistratură şi trimis în judecată pentru mai multe fapte de corupţie.

Munteanu a fost pus sub învinuire prima oară (şi este în continuare cercetat) în dosarul unei şpăgi de 50.000 euro cerute de Puşcaş de la un evazionist din zona Marghitei, Ştefan Balla, după denunţul făcut de acesta din spatele gratiilor, unde îşi execută pedeapsa de 7 ani de închisoare cu care s-a ales, zicea el, pentru că n-a reuşit să plătească decât 20.000 euro din uriaşa mită ce-i fusese pretinsă. Munteanu fusese membru în completul care a pronunţat sentinţa finală şi, potrivit denunţătorului, urma să-i rezolve, contra cost, achitarea, dacă ar fi reuşit să facă rost de toţi banii.

Procurorii DNA au mai deschis un dosar penal ce îl viza şi pe Munteanu după ce doi maramureşeni, Petru Cocian şi Mihai Halas, arestaţi pentru contrabandă cu ţigări şi o şpagă de 40.000 euro oferită judecătorului Puşcaş, au fost interceptaţi lăudându-se că ar fi plătit 50.000 euro şi în 2009, pentru a scăpa din arestul preventiv. Verdictul fusese dat de un complet condus tot de judecătorul Munteanu. Acest dosar a fost clasat, între timp, din lipsă de probe.

Deranjat că BIHOREANUL a prezentat suspiciunile ce planau asupra lui şi a relatat cum s-a grăbit să se retragă din magistratură, evitând să fie suspendat, pentru a nu pierde pensia de peste 10.000 lei lunar, judecătorul a deschis un proces împotriva ziarului, pretinzând daune morale de 50.000 euro.

Suspiciuni în lanţ

Acest proces a scos la iveală noi informaţii despre activitatea lui Traian Munteanu, dintre cele mai surprinzătoare. Totul apare scris negru pe alb, în textul unei ordonanţe de clasare depuse la dosar chiar de judecător, care arată că a mai fost cercetat, fără să poată fi dovedit, într-un dosar despre care nu s-a vorbit deloc în public.

E vorba despre o anchetă începută în 2013 cu privire la sentinţele pronunţate de Munteanu în cinci procese pe care le-a judecat singur sau cu alţi colegi şi despre care se bănuia că au fost date nu pe probe, ci pe bani. Un prim caz se referă la eliberarea în februarie 2010 a unui traficant de droguri, arestat iniţial de Tribunalul Bihor, pentru care Munteanu era bănuit că a încasat 1.000 euro, iar un altul la achitarea a doi şoferi, Claudiu Cărciun şi Iacob Secară, condamnaţi iniţial de Judecătoria Oradea pentru infracţiuni rutiere, şi pentru care DNA suspecta că judecătorul ar fi primit 5.000, respectiv 6.000 euro.

Dar asta nu e tot. "Din datele reţinute au rezultat indicii că magistratul Munteanu Traian a primit o parte din foloasele materiale (30.000 euro şi un autoturism de lux) pretinse de judecătorul Puşcaş Mircea de la interlopul sătmărean Tukacs Vasile", se precizează în documentul DNA. Ţpaga s-ar fi dat pentru ca interlopul - recidivist, condamnat iniţial la 7 ani de închisoare de către Tribunalul Satu Mare, pentru violenţe - să beneficieze de o sentinţă favorabilă. Completul format din Traian Munteanu, Laura Soane şi Gabriela Şarcă l-a achitat, pe considerentul că "fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni".

Verdict: nevinovaţi

De departe cea mai şocantă acuzaţie vizează, însă, soluţia pe care Munteanu a dat-o în celebrul dosar al fugii din România a omului de afaceri sirian Omar Hayssam, sirianul condamnat pentru că în 2005 a orchestrat răpirea în Irak a ziariştilor Ovidiu Ohanesian, Sorin Mişcoci şi Marie Jean Ion. Procesul în care, pe lângă Omar Hayssam, au fost judecaţi şi fraţii săi, Omar Mukhles şi Omar Mahmoud, plus armatorul Mustafa Tartousi - sub acuza că în perioada 23-30 iunie 2006 au organizat fuga lui Hayssam - a ajuns la Curtea de Apel Oradea în 2009, după ce Înalta Curte a admis cererea de strămutare de la Curtea de Apel Bucureşti.

La început, în 2010, Munteanu a admis cererea de revocare a măsurii obligării de a nu părăsi ţara depuse de cei doi fraţi şi de Tartousi. Apoi, în 2012, a dat şi verdictul: singurul condamnat a fost Omar Hayssam - 2 ani de închisoare pentru trecere frauduloasă a frontierei, pedeapsă contopită cu cea de 20 de ani primită anterior pentru terorism, în dosarul răpirii celor trei jurnalişti români. Mukhles şi Mahmoud, precum şi armatorul Tartousi - acuzaţi că i-au înlesnit teroristului plecarea - au  fost achitaţi de Munteanu pe considerentul că "fapta nu există".

40.000 de euro şpagă?

În opinia judecătorului, unele dovezi - informaţii clasificate strânse într-un dosar secret - nu au putut fi luate în seamă pe motiv că au încălcat dreptul inculpaţilor la un proces echitabil, iar restul probelor "suferă fracţiuni logico-juridice grave", amestecând probe certe cu elemente neclare sau de notorietate care "nu au reuşit să răstoarne prezumţia de nevinovăţie a inculpaţilor".

Datele procurorilor spuneau însă altceva, şi anume că sentinţa ar fi fost cumpărată de fraţii teroristului. "Au existat date şi informaţii că judecătorul Munteanu Traian a primit suma de 40.000 euro pentru a pronunţa o sentinţă favorabilă inculpaţilor Tartousi Mustafa, Omar Mukles şi Omar Mahmoud", se arată în documentul prin care DNA a decis să claseze dosarul din lipsă de dovezi.

Potrivit datelor BIHOREANULUI, informaţiile veneau de la SRI, dar procurorii nu au reuşit să le transforme în probe. La câteva zile după ce au primit de la Curtea de Apel autorizaţii pentru interceptarea telefoanelor folosite de judecător, acesta a devenit extrem de precaut şi, cu toate că abia acceptase propunerea colegilor de a prelua conducerea Secţiei Penale, s-a cerut subit la pensie. Bănuind că au fost deconspiraţi, după două săptămâni procurorii au întrerupt procedura, încercând să strângă dovezi cu ajutorul martorilor. Tot degeaba.

"În lipsa colaborării persoanelor cu privire la care au existat date că i-ar fi mituit pe magistraţii Curţii de Apel Oradea, persoane mulţumite de altfel de soluţiile obţinute, nu au putut fi administrate mijloace de probă care să dovedească vinovăţia", a arătat DNA în ordonanţa de clasare.

Au fugit!

Procurorii nu l-au anunţat pe judecător de existenţa dosarului până în vara acestui an, când au decis să oprească cercetările. Bucuros, Traian Munteanu s-a grăbit să fluture ordonanţa, ca pe o dovadă a profesionalismului şi bunei sale reputaţii.

O mare surpriză a venit, totuşi, pe 7 octombrie, când judecătorii instanţei supreme i-au desfiinţat sentinţa, dispunând condamnarea definitivă a lui Mukhles şi Mahmoud Omar la câte 5 ani de închisoare cu executare, iar a armatorului Mustafa Tartousi la 7 ani. O soluţie radical diferită de achitarea de la Oradea! Cei doi fraţi Omar n-au mai ajuns însă după gratii, căci, profitând că nu mai erau sub control judiciar, s-au făcut nevăzuţi înainte ca poliţiştii să pună în aplicare sentinţa Înaltei Curţi.

Traian Munteanu a refuzat să discute cu BIHOREANUL despre acest caz. În consecinţă, rămâne să luăm în considerare declaraţiile făcute de el în alte circumstanţe: că în întreaga sa activitate profesională a judecat numai pe baza legii şi conform propriei convingeri. În rest, a greşi este omeneşte...

Omar Hayssam - sirianul acuzat că în 2005 a plănuit răpirea în Irak a celor trei jurnalişti români - a fugit din România în iunie 2006, la bordul unei nave aparţinând armatorului Mustafa Tartousi, care l-a ajutat, spun procurorii, din "considerente de ordin material", dar şi de fraţii săi, care aveau "considerente de ordin familial".

Fuga teroristului a determinat schimbarea din funcţii a şefilor SRI, SIE şi DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean, dar şi a procurorului general al României Ilie Botoş. Ulterior, Omar Hayssam a fost dat în urmărire generală la nivel internaţional, în baza unui mandat de arestare emis în lipsă de către Curtea de Apel Bucureşti.

Sirianul a fost adus în ţară în 19 iulie 2013, după 7 ani de la fuga din România, ca rezultat al eforturilor serviciilor secrete româneşti, fiind încarcerat pentru a executa pedepsele definitive primite în trei dosare: 20 de ani de închisoare pentru răpirea celor trei jurnalişti, 16 ani pentru înşelăciune, 3 ani pentru evaziune fiscală şi 2 ani pentru fuga din ţară.

Vezi ordonanţa dată de DNA în cazul judecătorului Traian Munteanu, în galeria de documente!