Creştinii ortodocşi prăznuiesc, duminică, Floriile sau Duminica Stâlpărilor, ultima sărbătoare din Postul Mare, care aminteşte de intrarea lui Iisus în Ierusalim şi anunţă Paştele.

Ultima sărbătoare înainte de Paşti...

Sărbătoarea Floriilor rememorează intrarea lui Iisus în Ierusalim, după ce cu o zi înainte îl înviase pe Lazăr din morţi, fiind aclamat de locuitorii oraşului şi întâmpinat cu frunze de palmier.

Floriile deschid Săptămâna Mare, iar din punct de vedere liturgic, din aceasta zi începe Săptămâna Patimilor, în amintirea cărora în biserici se oficiază în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl "petrec" pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere.

De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri şi sunt sărbătoriţi cei care poartă nume de flori, cum ar fi Florin, Viorel, Viorica, Brânduşa, Lăcrămioara ori Margareta.

Ramuri sfinţite de pus la icoane

Creştinii prăznuiesc Intrarea Mântuitorului în Ierusalim participând la Sfânta Liturghie, împodobind cu ramuri de salcie sfinţită icoanele, uşile şi ferestrele gospodăriilor lor.

Ramurile verzi simbolizează castitatea, dar şi renaşterea vegetaţiei, şi amintesc de cele cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim, în această zi.

Aceste ramuri sfinţite se păstrează peste an agăţate de icoane, fiind folosite cu credinţă la tămăduirea diferitelor boli.

În trecut, ramurile de salcie sfinţite era folosite şi în scopuri terapeutice. Oamenii înghiţeau mâţişorii acestora pentru a fi feriţi de diferite boli, iar bătrânele se încingeau cu ele ca să nu le mai doară şalele.

În sâmbăta dinaintea Floriilor, femeile din unele zone ale ţării aduc ofrandă de pomenire a morţilor împărţind plăcinte de post.

Obiceiuri de Florii

În jurul acestei sărbători, în satele din România au apărut mai multe obiceiuri şi tradiţii.

Se spune că de florii se face "de ursită", adică fetele pot afla dacă se vor căsători în acest an sau nu.

În Banat şi Transilvania, fetele nemăritate puneau o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit, care apoi puteau fi folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate.

De asemenea, la miezul nopţii se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos şi strălucitor.

Ce rămâne se toarna la rădăcina unui păr, în speranţa că băieţii se vor uita după ele, ca după un copac înflorit.

În popor se mai spune că cine  îndrăzneşte să se spele pe cap în ziua de Florii fără apă descântată şi sfinţită riscă să albească