Colocviile Muzeului Țării Crișurilor din Oradea au un nou invitat important, pe prof. univ. Iulian Chifu, fost consilier prezidențial, analist de politică externă, autorul unei tetralogii dedicate securității și relațiilor internaționale, teme pe care va și conferenția, iar apoi va răspunde întrebărilor.
Subiectul este de acută actualitate în contextul în care lumea se confruntă cu tot mai multe conflicte armate și experții caută soluții inclusiv în diplomație și relații internaționale care să prevină escaladările.
Cu întrebări și răspunsuri
După ce a mai avut și alți invitați de seamă anul acesta - precum președintele Academiei Române, istoricul Ioan Aurel Pop, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, istoricul academician Georgeta Filitti, ori istoricul britanic Denis Deletant, specializat în România comunistă și post-comunistă -, Muzeul Țării Crișurilor va găzdui conferința lui Iulian Chifu joi, 19 octombrie, începând cu ora 17.00.
Președinte al Centrului de Prevenire a Conflictelor și Early Warning, autorul va oferi ulterior autografe pe volumele tetralogiei „Reconfigurarea securității și relațiilor internaționale în secolul 21”: „Actori, relații și politică de putere în secolul 21”, „Amenințări și conflicte în secolul 21”, „Studii prospective și metodologii alternative. Eșafodajul de securitate în secolul 21” și „Războiul de agresiune pe scară largă în Ucraina, în plin secol 21”. De asemenea, Iulian Chifu va fi disponibil întrebărilor din public.
Lucrarea va fi prezentată de prof. univ. Gabriel Moisa, istoric, directorul Muzeului, care va și modera dialogul autorului cu publicul. De menționat că orădenii vor avea acces în amfiteatrul Muzeului Țării Crișurilor în limita capacității sălii, de 150 locuri pe scaune.
Conferința este organizată de Muzeu în parteneriat cu Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării și a Centrului de Studii Interdisciplinare Silviu Dragomir din cadrul Universității Oradea, cu Consiliul Județean Bihor și cu Primăria Municipiului Oradea.
CV încărcat
Iulian Chifu este analist politic și expert în securitate internațională cu o vastă experiență în domeniul relațiilor internaționale și a lucrat ca diplomat în diverse funcții. A fost și consilier de securitate al Președintelui Traian Băsescu și a participat la procese de luare a deciziilor politice și de securitate ale țării.
Activitatea de cercetare a început-o din anul 2007, din postura de director de programe al Grupului de Studii Istorice Contemporane de pe lângă Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană al Academiei Române, filiala Iaşi, urmând mai apoi ca director al Centrului de prevenirea Conflictelor a Fundaţiei Academice a Mării Negre, Bucureşti.
Iulian Chifu este profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative București (titular al disciplinei Analiză de conflict), profesor asociat al Centrului de Studii NATO București, al Academiei Naționale de Informații și al Colegiului Național de Apărare, cadru didactic și decan al Facultății de Ştiinţe Sociale şi Politice a Universităţii Titu Maiorescu din Bucureşti și, în ultimii ani, la Universitatea Națională de Apărare Carol I București (titularul disciplinelor Decizie în criza și Geopolitică).
Tetralogia „Reconfigurarea securității și relațiilor internaționale în secolul 21” abordează evoluții recente la nivelul geopoliticii internaționale, fiind elaborată în urma a peste 25 de ani de experiență profesională și având o bază de documentare și un conținut științific solide.
Primul volum al tetralogiei prezintă actorii scenei politice mondiale de după anexarea Crimeei, având în prim-plan cele două mari super-puteri ale lumii, SUA și China, al doilea evoluția securității și a relațiilor internaționale, profund legată de modalitățile concrete în care interacționează diferiții actori și care ajung să afecteze securitatea unuia sau altuia, dar și a lumii globale, aranjamentele și eșafodajul de securitate existent, acordurile ce întăresc securitatea internațională și pacea globală.
Cel de-al treilea volum abordează tema responsabilităților administrației în gestionarea crizelor și a conflictelor aflate în prim-planul așteptărilor publice, iar ultimul tratează războiul de agresiune asupra Ucrainei, analiza oferind și perspective privind modul în care acesta s-ar putea încheia.w