Fostul primar al Oradiei, senatorul Petru Filip, despre Legea salubrităţii: "Nu mai ţine că nu suntem pregătiţi"

După patru ani de dezbateri, la începutul lunii februarie parlamentarii au schimbat Legea salubrităţii. Iniţiativa modificărilor a avut-o în 2010 chiar fostul primar al Oradiei, Petru Filip, acum senator, care a propus ralierea legislaţiei româneşti la cea europeană.

Conform noilor reglementări, fiecare cetăţean este obligat să adune deşeurile reciclabile în patru fracţii. Cei care nu vor colecta selectiv vor fi amendaţi, iar cei care vor refuza să-şi încheie contracte de salubritate vor plăti Primăriei taxe în plus. Conştient că toate aceste noutăţi nu se pot implementa peste noapte, Filip spune că schimbarea trebuie să înceapă de undeva. Vestea bună este că în Oradea a început chiar înainte să apară noua lege...

Toţi pentru selectiv

- De ce s-a impus modificarea Legii salubrităţii?

- În 2010, când a apărut iniţiativa, se cerea o abordare unitară a salubrităţii şi aducerea legislaţiei în parametrii europeni. Principala schimbare este că legea obligă la colectarea selectivă a deşeurilor, o modificare implementată deja în multe oraşe. Marea problemă va fi în comune: cum se va face o selecţie a gunoaielor când locuitorul de la ţară le aruncă în şanţuri? Dar acest sistem trebuie implementat, iar primăriile, consiliile judeţene şi autorităţile de mediu vor trebui să-şi facă nişte strategii. Colectarea selectivă este o normă europeană pe care noi am tot amânat-o, invocând motive ce ţin de mentalitate, de comportament. Dar nu mai putem să ne amăgim, nu mai ţine acest argument că nu suntem pregătiţi.

- Legea obligă cetăţenii să colecteze selectiv deşeurile în patru fracţii: hârtie, mase plastice, metale şi sticlă. Dar cum ar trebui să se deruleze, practic, acest proces?

- Cetăţenii trebuie să adune separat gunoaiele, încă în casele lor, iar primăriile şi operatorii să asigure saci de culori diferite sau containere diferite, apoi transportul, depozitarea şi prelucrarea. Este un mecanism în care fiecare trebuie să contribuie. Dacă unul o să spună că nu vrea sau nu ştie, procesul nu se poate desfăşura.

Amenzi pentru "necivilizaţi"

- Pentru cei care nu colectează selectiv, legea prevede amenzi între 100-300 lei, respectiv 15.000 lei pentru operatorii de salubritate. Cine va aplica amenzile şi cum vor fi depistaţi contravenienţii? De pildă, într-un bloc, cum se va şti cine a colectat selectiv şi cine nu?

- Se poate aplica modelul german. Nu trebuie să punem camere de filmat la containere, ci operatorul, când ridică containerul şi constată că deşeurile sunt amestecate, anunţă asociaţia de locatari. Apoi, tot operatorul face selecţia deşeurilor, dar asociaţia va plăti serviciul sub formă de taxă sau amendă. Astfel, toţi locatarii vor plăti, aşa că vor fi interesaţi să constate singuri care dintre ei este necivilizat.

- Furtul deşeurilor din containere devine, de acum, infracţiune. De ce s-a impus această schimbare?

- Este o pedeapsă dură, dar cerută de realitate: furtul din gunoaie înseamnă mizerie în jurul containerelor şi face ca sistemul de colectare selectivă să îşi piardă sensul. Dacă PET-urile dispar, oraşul nu le mai reciclează.

Oradea, un oraş onorabil

- Primăriile pot introduce taxe speciale pentru cetăţenii fără contracte de salubritate. Cum vor fi aplicate şi ce cuantum vor avea?

- De când ne naştem până murim producem gunoi, care trebuie ridicat, iar pentru acest serviciu trebuie să plătim. Filosofia este cui plăteşti această taxă: fie cetăţeanul are o relaţie directă cu operatorul, cum se întâmplă cu RER Ecologic Service în Oradea, fie Primăria face contract cu o firmă care să ridice gunoaiele cetăţenilor. Este modelul unor oraşe occidentale, unde există aşa-numita taxă de habitat, prin care cetăţeanul împuterniceşte oraşul să-i facă un serviciu, cum este cel de salubritate. Însă când cetăţenii ar trebui să aibă contract direct cu operatorul, dar unii nu vor să-şi facă, pentru strângerea gunoaielor acestora plăteşte tot oraşul. Aşa că este normal să existe o taxă pentru aceştia. Cuantumul ei va fi stabilit de primării.

- Cum vor reuşi primarii de comune să implementeze sistemele de colectare selectivă, când multe sate nu au nici măcar reţele de apă şi canalizare?

- Teoretic, consiliile judeţene sunt obligate să aibă programe strategice de management integrat, e rolul lor să intervină. Cert este că trebuie să facem ceva să aplicăm legea, pentru că până acum salubritatea a părut la noi drept o chestiune neimportantă, deşi nu este aşa.

- Obligaţiile legale sunt deja cuprinse, în mare măsură, în regulamentul de salubritate al Oradiei, semn că acest sistem ar trebui să funcţioneze bine aici. Cum se vede de la Bucureşti curăţenia din Oradea?

- Oradea nu este unul dintre oraşele cele mai murdare din România. Este un oraş care respectă un standard de civilizaţie, pe care trebuie să-l recunoaştem. Comparativ cu alte oraşe, este un oraş onorabil. Probleme cu care m-am confruntat şi eu când eram primar ţin de respectarea curăţeniei de către cetăţeni şi asociaţii. E ca la tine acasă: degeaba faci zilnic curăţenie, dacă tot intră cineva cu bocancii plini de noroi. Toţi locuitorii trebuie să aibă grijă de curăţenia unui oraş.