Mirajul de a lucra pentru o companie străină i-a atras pe mulţi orădeni, care sperau că un loc de muncă la Shinheung Electronics va fi ca-n filmele documentare despre performanţele asiaticilor, adică mecanizat, ordonat şi civilizat. De primele două calităţi nu s-a plâns nimeni, de cea de-a treia în schimb...
Patronii coreeni ai Shinheung sunt acuzaţi că au pretenţia ca angajaţii să lucreze într-o formă de sclavagism legal: mult, repede şi pe bani de nimic. Cui nu-i convine e liber să plece, ceea ce tot mai mulţi dintre angajaţi o şi fac!
În timp record
Fabrica Shinheung Electronics este singura care a început producţia dintre toate care şi-au concesionat terenuri în parcul industrial. Firma sud-coreeană e unul din furnizorii Samsung, producând piese din mase plastice pentru aparatură electrică şi electronică. Construcţia clădirii s-a făcut în mai puţin de jumătate de an, iar fabrica a început să producă din luna iulie a anului trecut.
Investiţia coreenilor în Oradea s-a ridicat la 30 milioane de euro, iar pentru anul trecut se lăudau că vor angaja 800-1.000 de oameni. Cifra e cu siguranţă mare, căci asiaticii fac mai mereu angajări. Însă nu pentru a creşte numărul de salariaţi, ci pentru a-i înlocui pe cei plecaţi, întrucât lucrătorii îşi dau demisia tot mai des.
Muncă după muncă
Fost angajat al Shinheung Electronics este şi Călin Fodor, un orădean de 42 de ani. S-a angajat la coreeni anul trecut în august, pe post de "line leader" la asamblări, adică şeful liniei. Avea în subordine puţin peste 30 de angajaţi, iar de salariu era chiar mulţumit: pleca lunar acasă cu 2.000 de lei în mână şi bonuri de masă.
Totul a început să se strice pe la jumătatea lunii martie a acestui an, când coreenii au cerut ca linia lui să lucreze ore suplimentare. "Oamenii au refuzat să stea peste program", spune orădeanul. Atunci, şefii au pretins să li se facă referate de insubordonare angajaţilor. Nici unul din cei 30 de coreeni de la fabrică nu putea să întocmească aceste acte, pentru că ei sunt angajaţi ai firmei mamă Shinheung, iar la Oradea sunt doar în delegaţie.
"Atunci mi-au cerut să le fac eu referatele, fiind şeful lor direct. Am refuzat, spunându-le că nu pot să-i oblig pe oameni", povesteşte Fodor.
Aici să nu mai vii!
Atât le-a trebuit coreenilor să audă! În ziua de salariu, Fodor a văzut că pe fluturaşul său figurează două zile de concediu fără plată şi alte două de absenţe nemotivate. "Dar eu n-am lipsit nici o zi!", spune orădeanul.
Apoi, inginerul a fost anunţat că va fi schimbat din funcţia de şef de linie, devenind un muncitor de rând, cu salariu de câteva sute de lei. Iar dacă nu-i convenea, era liber să plece. Şi asta a şi făcut.
Pe 4 aprilie şi-a prezentat demisia, urmând să intre în perioada de preaviz de 15 zile. "Unul dintre coreeni mi-a spus să nici nu mai vin la muncă, pentru că nu execut ordinele şi influenţez oamenii să se revolte", precizează Fodor. În ziua de salariu, nu se aştepta să ia şi banii pe perioada de preaviz, însă spre bucuria lui coreenii l-au plătit, chit că în cele 15 zile n-a mai fost la muncă.
De pe linia la care lucra Fodor au mai demisionat, imediat după el, şi alţi muncitori. "N-am vrut să lucrez ore suplimentare, pentru că e obositor. Aşa că m-au terorizat zi de zi, urlând pe mine pentru nimicuri, până am plecat", explică unul dintre ei.
Plecări în masă
Angajaţii de pe linia de asamblare nu sunt singurii care au părăsit fabrica. Surse neoficiale au confirmat BIHOREANULUI că la inaugurarea fabricii, petrecută în luna ianuarie, în prezenţa fostului premier Călin Popescu Tăriceanu, presa n-a fost invitată tocmai pentru că şapte muncitori de la magazia de materii prime au aşteptat momentul festiv ca să-şi dea demisia în bloc, nemulţumiţi de salariile mici.
În luna aprilie, angajaţii de la secţia de injecţii mase plastice au declanşat şi ei mai multe proteste spontane, supăraţi că îşi primiseră salariile cu câte 100-200 de lei mai mici decât sunt în mod obişnuit. "Am oprit lucrul când am intrat în tura de noapte, cu şeful de tură cu tot. Au venit şefii români de la resurse umane şi de la contabilitate şi ne-au cerut să reluăm munca, asigurându-ne că se rezolvă plata salariilor", povesteşte un angajat.
A doua zi, muncitorii au oprit iar lucrul, pentru că tot nu-şi primiseră banii cuveniţi. "Atunci s-au enervat coreenii şi au strigat că cine nu începe munca să plece, că e demis. Din 25 de angajaţi de pe linie, au rămas opt...", relatează orădeanul.
Ore suplimentare cu acord
Încercările coreenilor de a obliga angajaţii să lucreze ore suplimentare sunt ilegale, întrucât Codul Muncii specifică la articolul 117, aliniatul doi, că "munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului". "Niciun angajator nu poate sancţiona sub nicio formă un muncitor care nu vrea să lucreze ore suplimentare", spune şi şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Bihor, Nicolae Hoduţ (foto). Pe cale de consecinţă, nici ameninţările cu referatele de insubordonare nu sunt legale.
De cealaltă parte, reprezentanţii Shinheung susţin că nici vorbă ca orele suplimentare să fie făcute fără acordul angajaţilor. Printr-un punct de vedere transmis în scris - asta după ce BIHOREANULUI i s-a interzis accesul în fabrică - Seo Yong Cheol, reprezentant al companiei, susţine, într-un limbaj de lemn, că "în cazul în care apar nelămuriri de orice natură, acestea sunt discutate, căutându-se ca prin dialog să se ajungă la soluţionarea cât mai eficientă a oricărei situaţii". Cheol nu specifică dacă în această formă de comunicare include şi ameninţarea angajatului că, dacă nu se supune, e concediat.
Problemele dintre angajaţii şi şefii de la Shinheung vor continua în mod cert, pentru că investitorilor le va fi greu să se împace cu muncitori care lucrează, însă au pretenţia să fie respectaţi. Asiaticii par să aibă o altă mentalitate, conform căreia angajatul trebuie să facă tot ce îi dictează patronul şi să nu îndrăznească să-i iasă din cuvânt. Ţinând însă cont de "legea locului", cel mai probabil tot coreenii vor fi cei care vor trebui să cedeze, dacă vor să mai aibă cine să le facă produse "made in Oradea"...
NICI O RECLAMAŢIE
Prea multă muncă
În ciuda conflictelor din fabrică, nici unul dintre angajaţii sau foştii angajaţi ai Shinheung Electronics nu a depus vreo sesizare la Inspectoratul Teritorial de Muncă. Surse din companie au declarat, însă, că inspectorii ITM au făcut controale la fabrica asiaticilor şi au găsit nereguli privind numărul de ore muncite în timpul unei săptămâni.
Mai precis, după ce au fost adunate orele de lucru, s-a constatat că oamenii munceau mai mult de 48 de ore pe săptămână, limita maximă admisă de Codul Muncii cu tot cu orele suplimentare. "După ce s-au depistat aceste probleme, s-a început munca în ture", precizează sursele.