Funcţionari cu... spor: Ce sporuri necuvenite primesc, pe lângă salarii, angajaţii instituţiilor publice din Bihor

De două ori pe an, o dată la 30 martie şi apoi pe 30 septembrie, toate instituţiile sunt obligate să publice salariile pe care le plătesc, astfel încât contribuabilii să poată să-şi facă o idee despre lefurile angajaţilor plătiţi din banii lor. Şi care, poate, la ghişee i-au tuflit...

O analiză făcută de BIHOREANUL asupra salariilor declarate de instituţiile locale confirmă că angajaţii de la stat sunt recompensaţi fără zgârcenie. De pildă, aproape toate instituţiile deconcentrate plătesc tuturor angajaţilor, fără excepţie, sporul pentru condiţii de muncă periculoase. De parcă ar merge la serviciu în subteran, nu în birouri comode...

Stat darnic

Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din funcţii publice prevede că, pe lângă salariu, angajaţii statului pot primi şi alte stimulente. Valabile pentru toate instituţiile sunt: indemnizaţia acordată celor cu doctorat (1.040 lei pe lună), cea pentru activitatea de control financiar preventiv (10% din salariu), pentru hrană (347 lei/lună) şi pentru munca la proiecte europene (50% din salariu). 

În plus, în funcţie de familia ocupaţională din care fac parte, salariaţii din sectorul public mai pot primi diverse sporuri, unele comune, altele specifice: pentru munca de noapte (25%), pentru ore suplimentare (75%), pentru condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare şi pentru condiţii de muncă grele (sporuri distincte, fiecare de câte 15%), pentru suprasolicitare psihică (10%), pentru păstrarea confidenţialităţii (5%), pentru izolare (20%) etc. 

Instituţii „vătămătoare”

Un cetăţean de rând nu şi-ar putea imagina că într-o instituţie publică, cu sediu modern, angajaţii ar putea avea condiţii de muncă periculoase. O verificare făcută de BIHOREANUL asupra listelor de salarii plătite de instituţiile din judeţ arată, însă, că doar în mod excepțional angajaţii nu primesc acest spor.

Potrivit legii, sporul pentru condiţii vătămătoare este o „compensaţie financiară a riscurilor, acordată personalului care îşi desfăşoară activitatea în condiţii de muncă vătămătoare, periculoase, deosebit de periculoase, condiţii grele, periculoase sau vătămătoare, în unităţi cu specific deosebit, în condiţii deosebite, cum ar fi stres”. În realitate, sporul este folosit excesiv, orice condiţie de muncă fiind considerată vătămătoare...

De la directori la consilieri, inspectori, secretare și şoferi, primesc acest beneficiu toţi angajaţii din Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, Agenţia pentru Plăţi şi Prestaţii Sociale, Casa de Pensii, CAS, DSP, Direcţia de Statistică, Direcţia pentru Agricultură, Direcţia Sanitară Veterinară, Garda Forestieră, ITM, Inspectoratul de Stat în Construcţii şi Inspectoratul pentru Control în Transportul Rutier.

Trebuie menţionat că nu toate instituţiile evidenţiază în documentele publicate sporurile plătite, rezumându-se să arate doar sumele totale plătite angajaţilor, în care se presupune că sunt „mascate” bonusuri, dacă nu cumva ele se adaugă. În această categorie sunt instituţii precum Prefectura, Finanţele Publice ori Agenţia de Îmbunătăţiri Funciare. Evident, și aici veniturile ajung mult peste cele din sectorul privat: de pildă, la Prefectură până la 10.951 lei, iar la Finanțe până la 8.998 lei, bani „în mână”.

Cu girul medicilor

BIHOREANUL a încercat să afle ce condiţii vătămătoare sau periculoase au cei 15 angajaţi ai APM Bihor, dat fiind că toţi iau 15% în fiecare lună, la salarii brute între 8.671 lei şi 4.130 lei (leafa unui şofer). „Avem un buletin de expertiză făcut de DSP Bihor care confirmă condiţiile de muncă periculoase”, spune directoarea Sanda Mercea (foto). Concret, DSP a atestat că angajaţii ar fi suprasolicitaţi osteo-musco-articular prin faptul că stau la birou, vizual pentru că lucrează la calculator, şi în plus afectaţi de zgomotul staţiei de măsurare a calităţii aerului, din vecinătatea sediului. 

Potrivit Legii 153, DSP a făcut, la cerere, expertize similare în toate instituţiile. „Riscurile identificate au fost existenţa factorilor nocivi, a unor condiţii de muncă ce implică o suprasolicitare nervoasă care determină risc de îmbolnăvire, existenţa unor morbidităţi în raport cu specificul de muncă, respectiv a unor condiţii de muncă ce pot duce la uzură prematură a organismului”, spune directorul AJOFM Bihor, Békési Csaba. Altfel spus, funcţionarii plătiţi cu sume brute între 9.930 lei şi 3.686 lei se „uzează” mergând la muncă şi trebuie recompensaţi.

„Mediu foarte stresant” 

La Inspectoratul Şcolar, unde salariile brute sunt între 9.217 lei şi 3.710 lei, întreg personalul administrativ este plătit suplimentar pentru complexitatea muncii și toţi inspectorii şcolari pentru suprasolicitare psihică! În plus, aproape toţi primesc lunar şi gradaţii de merit (25% din salariu), o recompensă specifică în învăţământ, iar cei care au doctorat, fireşte, şi această indemnizaţie. 

„Adevărul e că se munceşte foarte mult şi este un mediu foarte stresant. Ştii când începe ziua de muncă, dar nu ştii când se termină. Şi fiecare coleg îşi asumă o responsabilitate”, spune inspectorul şcolar general Virgil Blage (foto). Întrebat dacă nu cumva munca multă şi responsabilităţile sunt, de fapt, obligaţii din fişa postului, pe care salariații şi le asumă la angajare şi pentru care primesc salarii, Blage a afirmat că „din punctul meu de vedere, sunt pe deplin justificate”.

Între instituţiile deconcentrate, una pare mai „simțită”: Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret, care plăteşte doar două sporuri, de control financiar şi pentru munca de noapte, şi acestea încasate de numai 5 angajaţi. Asta spre deosebire de Inspecția în Construcţii, care pe lângă sporul pentru condiţii vătămătoare, de doctorat şi de control financiar, mai recompensează angajaţii şi dacă participă în comisii de concurs sau disciplinare.

„Cenuşăresele”

Nu duc lipsă de beneficii nici angajaţii instanţelor. Judecătorii (care au salarii brute ce încep de la 8.091 lei și care ajung şi la 24.610 lei) şi grefierii (plătiţi cu minimum 5.008 lei) primesc spor de doctorat, pentru condiţii de muncă, pentru risc, pentru confidenţialitate şi pentru solicitare neuropsihică, iar unii chiar şi pentru munca cu deţinuţi! Altfel spus, bonusuri pentru sarcini de serviciu! În plus, mai au dreptul şi la decontarea chiriei, a navetei, a călătoriilor şi chiar a medicamentelor, fapt ce face din ei categoria cea mai privilegiată.

Prin contrast, autorităţile locale şi judeţene sunt mult mai zgârcite. În Primăria Oradea, unde salariile brute sunt între 18.820 lei (primar) şi 2.553 lei (muncitor necalificat), nu există sporruri decât pentru controlul financiar, munca la proiectele europene și turele de noapte. Deşi este lesne de înţeles că un funcţionar al Primăriei nu are condiţii mai puţin vătămătoare decât unul din APIA, de exemplu. La fel, în Consiliul Judeţean se plătesc doar trei tipuri de sporuri: de proiecte, de doctorat şi de control financiar. Semn că se poate munci la stat şi fără o listă lungă de stimulente, doar să existe un minim bun-simț... 

LEGE NOUĂ
Ministrul Muncii, despre sporurile artificiale

Subiectul sporurilor pentru angajaţii instituţiilor publice este dezbătut public de câteva luni, ministrul Muncii, Raluca Turcan (foto), declarând că intenţionează să modifice legea salarizării unice astfel încât bugetarii să primească lunar sporuri în cuantum de cel mult 20% raportat la salarii, iar ele să fie pe deplin justificate.
„Avem sporuri create ca artificii, ca să crească salariile. Trebuie fie reduse în sumă fixă, fie să crească salariul de bază. Nu trebuie să inventezi sporuri care mai de care mai năstruşnice, ci mai degrabă să ajuţi omul să aibă un salariu de bază mai mare”, a spus Turcan. 

În opinia ministrului, sporurile trebuie acordate doar pentru condiţii extrem de periculoase sau pentru motivarea funcţionarilor. Conform estimărilor, noua lege ar putea intra în vigoare abia peste un an.