Deşi în anul 2020 ar trebui să recicleze jumătate din deşeurile pe care le produc, unele primării din Bihor abia dacă ating un procent de reciclare de 15%, iar restul nu-şi pun problema să colecteze selectiv deşeurile. Aceasta este concluzia mai multor controale făcute de Garda de Mediu Bihor şi prezentată miercuri la şedinţa Colegiului Prefectural de comisarul Monica Crişan.
"Încă există primării care nu ştiu ce presupune colectarea selectivă a deşeurilor şi în prezent sunt destul de multe localităţi care nu au implementat acest sistem de colectare selectivă", a spus Crişan, fără a prezenta însă şi cifre exacte privind numărul de localităţi în care deşeurile reciclabile nu sunt adunate separat de cele menajere.
În schimb, comisarul de mediu a dat un exemplu pozitiv: Oradea, unde sistemul de colectare selectivă este funcţional, ba chiar există şi containere subterane, amenajate de RER Ecologic Service în zece puncte din oraş.
În total, în acest an, comisarii de mediu au făcut controale în 50 de unităţi administrativ-teritoriale din Bihor. Cea mai mare surpriză au avut-o la Cherechiu, comună de lângă Săcueni care nici măcar nu avea încheiat un contract pentru colectarea deşeurilor cu vreun operator autorizat. "După control, am impus măsuri în două săptămâni şi au reuşit să încheie un contract", a spus Crişan. "Deci, se poate!", a concluzionat şi prefectul Claudiu Pop.
Tot cu ocazia celor 50 de controale, Garda de Mediu Bihor a găsit şi 24 de gropi clandestine de gunoi, întinse pe o suprafaţă totală de 97.000 de metri pătraţi. Toate primăriile au primit sarcina să cureţe aceste zone.
Pe de altă parte, Crişan a mai precizat că în Bihor există 9 depozite neconforme de deşeuri industriale periculoase, precum haldele de şlam ale fostei Alumina din Oradea ori depozitele de gudroane acide de la Derna. Potrivit comisarului de mediu, în noul exerciţiu de finanţare europeană, primăriile şi societăţile comerciale care administrează aceste depozite pot depune proiecte pentru ecologizarea acestor zone.