Acordurile semnate de Guvern pentru explorare-dezvoltare-exploatare în zonele Tria şi Tulca au turnat gaz pe foc în opinia publică bihoreană. Iar clasificarea anexelor acestor acorduri au avut darul să neliniştească şi mai mult. De fapt, respectivele hotărâri consfinţesc rezultatul unei licitaţii demarate de guverne anterioare şi încheiate în 2010. Cu ocazia aceleiaşi licitaţii, şi perimetrul Băile Felix a fost atribuit, dar acordul nu a fost încă aprobat de Guvern.
Neliniştea locuitorilor din zonele respective, şi în general a bihorenilor, este îndreptăţită. Un studiu privitor la impactul extracţiei gazului şi petrolului de şist asupra mediului şi sănătăţii oamenilor, studiu al Parlamentului European, trage concluzii îngrijorătoare, bazându-se pe experienţa Statelor Unite ale Americii, o experienţă mult mai vastă decât cea europeană. Studiul semnalează şi faptul că legislaţia europeană în domeniul exploatării gazului de şist este lacunară şi ar trebui actualizată.
Fără un cadru legislativ european strict, România se bazează pe reglementările proprii, din Legea petrolului şi Legea minelor. Atât doar că în legislaţia noastră nu se face deosebire - gazul e gaz, petrolul e petrol, indiferent de locul, adâncimea sau tehnologia utilizată la extragere. Ca urmare, în Legea petrolului (nr. 238/2004) nu există "gaz de şist" sau "petrol de şist"! Este o lacună legislativă de care firmele concesionare pot profita. Pe principiul "ceea ce nu este interzis este permis", ele pot exploata gaze şi petrol din şisturi, fără a da cuiva socoteală.
Pentru informarea autorităţilor locale implicate, consider că anexele respectivelor acorduri trebuie "scoase de la secret". Iar dacă anexele nu prevăd exploatarea gazelor de şist, aceasta ar trebui interzisă expres. Oricum, prin atribuţiile conferite de lege, Consiliul Judeţean se va asigura că explorarea/exploatarea pe teritoriul judeţului nu va fi demarată dacă există un pericol pentru natură sau pentru sănătatea oamenilor.
Cornel Popa
Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor