Prezent miercuri la Oradea - unde a subliniat că este în continuare preşedintele de drept al PRM după ce Tribunalul Bucureşti a respins recent acţiunea lui Corneliu Vadim Tudor care-şi revendica această funcţie - Gheorghe Funar a vorbit despre demersul pe care l-a iniţiat în această primăvară pentru a denunţa aşa-zisele "retrocedări ilegale de imobile" din Ardeal către foştii lor proprietari de dinainte de 1918.
Gheorghe Funar a dezvăluit că se află la Oradea deoarece a fost citat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor pentru a-şi susţine denunţul penal făcut cu referire "la persoanele fizice sau juridice care au solicitat şi dobândit ilegal imobile" în Oradea şi în Bihor. De altfel, el a anuţat că a întocmit astfel de denunţuri la toate Parchetele din Ardeal.
"La Oradea s-a deschis un dosar penal în urma denunţului meu. Am prezentat domnului procuror mecanismul care a fost pus la cale pentru încălcarea legii de către Ungaria, bisericile ungureşti, diverse persoane juridice şi fizice ungare. Am constatat din discuţia cu dânsul că procurorii nu au fost informaţi în legătură cu Procesul Optanţilor şi consecinţele acestuia", a declarat preşedintele PRM într-o conferinţă de presă.
"Procesul optanţilor" a fost unul pornit de Statul Maghiar, împreună cu foştii mari proprietari de imobile din Ardeal care au plecat în Ungaria după Tratatul de la Trianon, prin care aceştia din urmă cereau să fie despăgubiţi pentru clădirile pe care le-au lăsat în România. Procesul s-a desfăşurat între 1923 şi 1930 şi s-a încheiat printr-o decizie a Tribunalului Arbitrar de la Paris, care, susţine Gheorghe Funar, a decis ca România să despăgubească grofii maghiari în coroane de aur de 24 de karate, aşa cum ceruseră aceştia.
"Ungaria a pretins să fie despăgubită prin coroane de aur de 24 de coroane. În 1930, Statul Român a pierdut procesul şi a plătit despăgubiri. Cifrele variază. Eu am primit informaţii de la unii istorici că s-au plătit despăgubiri de peste 100 de tone de aur. Începând cu anul 1931, s-a deschis în Elveţia la o bancă un fond agrar care a fost alimentat din bugetul de stat al României până în 1938 în fiecare an s-au trecut sume care s-au virat Ungariei şi optanţilor. Pe măsură ce s-au făcut aceste plăţi, aşa au trecut şi în cărţile funciare imobilele către statul român", susţine preşedintele PRM.
Ca atare, zice Funar, prin prisma Tratatului de la Trianon, în care s-a stabilit că imobilele Statului Ungar de pe teritoriul României trec în proprietatea Statului Român, şi luând în considerare despăgubirile plătite în urma Procesului Optanţilor, majoritatea retrocedărilor realizate către vechii proprietari sunt ilegale.
"Ungurii le-au revendicat şi au dobândit sau sunt pe cale să dobândească în mod ilegal, după părerea mea având la bază şi numeroase acte de natură penală. Am depistat câteva exemple. Am insistat mai mult asupra clădirii Colegiului Naţional Eminescu, am făcut referire la fostul Muzeu al Ţării Crişurilor, fosta clădire a Liceului Economic Partenie Cosma, fostul sediu al Liceului Andrei Şaguna, Liceul Sanitar Vasile Voiculescu, Liceul Ady Endre, clădirile de pe strada Independenţei nr. 11 şi nr. 13 şi clădirea fostei Regii Autonome de Îmbunătăţiri Funciare, strada Mihai Eminescu nr. 18", a spus Funar.
În conferinţa de presă, preşedintele PRM a declarat că îşi pune speranţa în demersurile Parchetelor din ţară care ar urma să descopere că, într-adevăr, retrocedările s-au făcut fără temei şi vor anula deciziile respective.