Milioanele de oameni care i-au ascultat muzica l-au validat ca fiind un artist unic în lume.

Talentul înnăscut l-a purtat pe Gheorghe Zamfir pe cele mai mari scene ale lumii, făcând totodată cunoscut pe întregul mapamond naiul românesc. Pe 24 mai, marele artist vine şi la Oradea.

Creator la nai

La 72 de ani, Gheorghe Zamfir are în spate o carieră cu care nu mulţi artişti se pot lăuda. Chiar dacă, fascinat încă de mic de muzica lăutarilor, a vrut să studieze acordeonul, Zamfir a intrat la un liceu de muzică într-o clasă de nai. "Văzând că am configuraţia pentru acest instrument, profesorul Fănică Luca m-a îndemnat să încerc să cânt la nai. I-am zis că refuz şi am plecat din clasă. Tata m-a împins din nou, mi-a dat şi două palme, şi aşa am rămas", povestea maestrul despre începuturile studiilor sale.

A absolvit Conservatorul din Bucureşti, iar apoi s-a făcut cunoscut rapid în întreaga Europă, pe care a străbătut-o în turnee. Pe lângă concerte, s-a preocupat însă şi de perfecţionarea instrumentului cu care vrăjea publicul, aducându-i schimbări inovatoare. El a lărgit posibilităţile tonale ale naiului românesc tradiţional (cu 20 de tuburi), înlocuindu-l cu ansambluri de 22 de tuburi (alto), de 25 de tuburi (tenor), de 28 de tuburi (bas) şi de 30 de tuburi (naiul contrabas). Maestrul îşi realizează singur instrumentele, din lemn de bambus, iar în 2003 a creat şi naiul gigant de 1,35 cm lungime, cu 42 de tuburi.

"Păstorul" celebru

În anii 70, cariera lui Gheorghe Zamfir a atins un apogeu internaţional, faima sa depăşind graniţele Europei până în America de Nord (SUA şi Canada), America de Sud, Australia şi Japonia.

În acea perioadă, Zamfir a realizat acompaniamentul la nai pentru celebra melodie "Păstorul Singuratic" (Lonely Shephard), a lui James Lust. Cântecul avea să devină unul dintre cele mai cunoscute datorită sonorităţilor deosebite ale naiului, iar zeci de ani mai târziu, în 2003, melodia avea să apară pe coloana sonoră a filmului "Kill Bill", regizat de Quentin Tarantino. Nu este, însă, singura peliculă îmbogăţită de muzica artistului român. La solicitarea lui Ennio Morricone, Zamfir a înregistrat tema muzicală a capodoperei "Once upon a time in America", dar şi, de pildă, coloana sonoră a unor mari comedii cu Pierre Richard ("Omul cu un pantof roşu").

În ciuda succesului, artistul a căzut în dizgraţie după ce, în 1982, i-a dedicat un concert lui Dumnezeu, astfel că a ales exilul. "Cu inima sfâşiată în bucăţi am luat drumul exilului. Paşaportul mi l-a băgat în buzunar fostul ministru de Externe Ştefan Andrei, care mi-a spus să nu mă mai întorc", avea să se confeseze Zamfir. Şi-a continuat cariera cu succes însă, astfel că în 1988 a fost primul artist ales să cânte în timpul Misei (Sfânta Liturghie latină) private a Papei Paul al II-lea.

Milioane de emoţii

În decursul carierei sale de peste 50 de ani, Gheorghe Zamfir a interpretat melodii din diferite genuri, aducând în atenţia publicului un instrument care până la el nu mai cunoscuse popularitatea, deşi era socotit "popular". A vândut peste 120 de milioane de albume, a câştigat 120 de discuri de aur şi platină, plus sute de distincţii internaţionale.

În această primăvară, ajuns la o vârstă la care alţii se pot considera norocoşi că încă îşi mistuie pensia, artistul a pornit într-un nou turneu de promovare în ţară a noului său album - "L'aquilone e il vento" (Zmeul şi vântul). Pe 24 mai, va ajunge şi la Oradea, unde va concerta alături de Franco Midiri, un italian care în 2009 a câştigat Marele Premiu la Festivalul San Remo. În cadrul concertului, al cărui acompaniament va fi asigurat de Orchestra Rapsodia, orădenii vor putea asculta piese celebre, dar şi noutăţile celui mai recent album.

Spectacolul va avea loc la Casa de Cultură a Sindicatelor, iar preţul unui bilet variază între 60 şi 80 de lei, în funcţie de locul în sală. Un preţ mic pentru un artist atât de mare...