Trăim vremuri în care elevii sunt tot mai des arătați cu degetul, pentru că nu vor să învețe, preferând colorata lume digitală în locul manualelor plictisitoare. Cele mai recente evaluări internaționale arată că în România 40% dintre elevi sunt analfabeți funcțional, adică nu înțeleg ceea ce citesc, iar performanțele școlare, la nivel național, sunt mediocre.
De aceea este cu atât mai interesant că elevii unei școli de cartier din Oradea au, an de an, rezultate tot mai bune! În ultimul deceniu, Colegiul Național Onisifor Ghibu a urcat constant în ierarhia școlilor bihorene. Secretul profesorilor de aici? Au găsit metode alternative pentru a-i ajuta pe elevi să învețe și care nu îi costă pe părinți niciun leu.
„Din păcate și din fericire”
Colegiul Onisifor Ghibu este cea mai mare școală din oraș, cu tot mai mulți elevi an de an. Dacă în 2013 aici învățau 1.710 elevi, acum sunt 2.126. „Când am ajuns director, în 2017, erau patru clase de-a IV-a, cu 118 elevi. Astăzi, în clasa pregătitoare avem 11 clase cu 267 de elevi. Din păcate și din fericire...”, spune directorul Iulius Timar.
Zice asta pentru că sălile școlii sunt insuficiente, iar mai multe clase învață în spații închiriate. Directorul știe că mulți părinți și-au stabilit fictiv domiciliul în cartierul Nufărul, doar ca să-și poată înscrie copiii la Ghibu. „Pe de-o parte, mă bucur că vor să vină spre școala noastră, pe de altă parte mă îngrijorează că nu merg la școlile lângă care locuiesc”, recunoaște Timar.
De ce sunt părinții tot mai atrași de școala de cartier se înțelege printr-o scurtă vizită: clădirile au fost modernizate, iar elevii au parte de condiții excelente de studiu, toate clasele având mobilier ergonomic, laptop și videoproiector, iar majoritatea și imprimante, cu tot cu coli de hârtie asigurate de școală. Printr-un amplu proiect de eficientizare energetică, colegiul are și un sistem inovator de încălzire-răcire, care asigură temperaturi plăcute, indiferent de anotimp.
Multe dintre investiții s-au făcut din banii școlii, semn că se poate. „Am eficientizat toate cheltuielile și așa facem economii. An de an, din bugetul primit de la Ministerul Educației, 55% cheltuim pentru investiții”, explică directorul.
.jpg)
Va bate Gojdu?
Nu doar condițiile au „crescut”, ci și renumele școlii. Dacă în 2014, Colegiul Ghibu era pe locul 8 în Bihor, după media rezultatelor la bacalaureat (7,72), acum a ajuns pe locul 2, imediat după Colegiul Emanuil Gojdu.
În vară, media generală a celor 118 absolvenți de-a XII-a a fost 8,71, iar rata de promovare a ajuns la 97,4%, cu doar trei elevi care au picat Bacul și unul care nu s-a dus la examen. În 2022, rata de promovare a fost chiar de 100%, dar media a fost mai mică, de 8,67.
Și ultima medie de la admiterea în clasa a IX-a a crescut an de an: 7,9 în 2014, 8,22 anul trecut și 8,3 în 2023. Directorul este convins că, nu peste mult timp, școala pe care o conduce va fi prima din județ: „Știu ce elevi și ce profesori avem”.
De ce elevii de la Ghibu învață tot mai bine? În primul rând, pentru că profesorii sunt dedicați lor, spune Timar. La clasă, știu cum să capteze atenția elevilor și, spre deosebire de colegi din alte școli, nu își meditează propriii elevi, un aspect la care directorul ține foarte mult și pentru care e dispus să dea sancțiuni. „Să nu creadă cineva că elevii noștri nu merg la meditații, dar nu cu profesorii de la clasă!”.
Pentru a se asigura că dascălii își dau interesul în clase, Timar a făcut o schimbare banală: toate sălile au uși cu sticlă în partea superioară, astfel că, dacă directorul se plimbă pe coridoare, nici nu trebuie să intre în inspecție, ci vede de pe hol dacă profii fac ce trebuie. Iar ei știu că oricând pot fi în „vizorul” șefului...
Simulări independente
Îmbunătățirea rezultatelor școlare se datorează și faptului că în Colegiul Ghibu se țin, negreșit, simulări ale examenelor naționale, pe lângă cele organizate de Ministerul Educației. „Bihorul este singurul județ unde Inspectoratul nu organizează simulări independente de cele ale Ministerului, și este o greșeală, în opinia mea. Noi facem propriile simulări, și la clasa a VIII-a, și la a XII-a”, explică Timar.
Subiectele le pregătesc profesori din școală, dar nu cei care le predau elevilor examinați. „Eu predau la clasa a VIII-a, iar elevii știu ce așteptări am de la ei. Este mai eficient ca subiectele să fie făcute de colegi”, zice directorul, la bază profesor de matematică.
Simulările îi ajută pe elevi să conștientizeze nivelul pregătirii lor, dar și să se obișnuiască cu atmosfera de examen. Care poate fi copleșitoare pentru un copil...
Mentorat și excelență
Tot pentru a stimula performanța, colegiul are propriul centru de excelență, unde profesorii îi pregătesc pe copiii dornici să fie mai buni la matematică sau informatică. Lecțiile se țin după-masa, în școală, și sunt gratuite, profesorii nefiind nici măcar plătiți suplimentar.
Din această toamnă, la centrul de excelență Ghibu au fost primiți și elevi din afara școlii, tot gratuit! De ce fac cadrele didactice acest efort? „Ține de vocația de dascăl”, explică Timar, care recunoaște, însă, că este în căutare de soluții pentru a-i remunera.
O altă metodă gândită în școală pentru ajutarea elevilor a fost înființarea unui program de mentorat. Elevii cu rezultate bune la anumite materii îi meditează gratuit, după ore, pe colegii lor cu note mai mici. Programul este coordonat de Consiliul Elevilor din școală, condus de Amalia Buda (foto), o elevă din a X-a, care a cooptat mentori din toate clasele de gimnaziu și de liceu.
„Este o strategie de instruire prin care elevii își asumă un rol dinamic, învățând alți elevi. Este folositor pentru toți: un elev se deschide mai ușor în fața unui coleg, iar mentorul își revizuiește astfel cunoștințele”, explică Amalia.
Biblioteca vie
Programul de mentorat a adus deja rezultate clare. „Am avut o elevă care de la corigență a ajuns la 7,20”, explică profesoara Alina Luncan (foto), șefa Comisiei de Orientare Școlară și Profesională din școală. Rolul ei este să găsească, alături de elevi, cele mai bune activități pentru îmbunătățirea performanțelor școlare. „Orele și educația rămân pe primul loc, dar trebuie să avem și activități complementare. Noi încurajăm elevii să spună ce și-ar dori să facă”, explică profesoara.
La sugestia ei, săptămâna viitoare, 60 de elevi vor forma o „bibliotecă vie”, adică se vor aduna în sala festivă, reprezentând fiecare o carte care i-a plăcut sau propria experiență, în cazul olimpicilor. Colegii vor putea să-i „împrumute”, adică să le ceară să povestească respectiva operă sau experiență. „Este greu să-i faci pe elevii de azi să citească, dar își doresc să-și asculte colegii care au ceva de spus”, zice Luncan.
Conducerea școlii vrea să „exporte” „biblioteca vie” și în Piața Unirii, astfel încât și alți tineri orădeni, dar nu numai, să „împrumute” sau chiar să se inspire din spiritul Ghibu...
ELEVI-JURNALIȘTI
Au ziarul lor!
Colegiul Onisifor Ghibu are și propria revistă scrisă exclusiv de elevi, Logo Paper, înființată în 2011 și la care contribuie toate clasele de jurnalism. Acum, revista este una exclusiv online, dar în trecut a fost publicată și în variantă tipărită, ca publicație lunară.
Elevii au libertatea de a scrie despre teme care îi preocupă, atât din viața școlară, cât și din afara ei. De asemenea, fac interviuri filmate, cu colegi, profesori sau cu personalități ale orașului. Pentru a le stimula creativitatea și libertatea de exprimare, conducerea școlii le-a asigurat și un sediu pentru redacție.
Activitatea elevilor-jurnaliști este coordonată de profesorul de engleză Nicolaie Ardelean (foto), care a lucrat la mai multe ziare și reviste editate în Oradea, și îi încurajează neobosit pe adolescenți să fie atenţi la ce se întâmplă în jur, să fie curioşi şi să militeze pentru ţelurile în care cred. Rezultatul se poate citi pe www.logopaper.com.