Deşi era convins că nu va pleca niciodată din România şi că acasă, la Oradea, are tot ce îi trebuie ca să fie fericit, de mai bine de cinci ani, Adrian Şuhanea locuieşte în Olanda.
S-a mutat în ţara lalelelor şi a bicicletelor după ce a primit o ofertă la care nici nu a îndrăznit să viseze: să lucreze pentru Agenţia Spaţială Europeană (ESA). Astăzi, orădeanul este unul dintre specialiştii care promovează programele educaţionale ale ESA în rândul elevilor şi studenţilor de pe întreg continentul.
Candidat din glumă
Născut şi crescut în Oradea, unde a absolvit şi facultatea de informatică, Adrian Şuhanea (42 de ani) nu şi-a dorit niciodată să emigreze. "Tot timpul le spuneam prietenilor şi cunoscuţilor că nu putem pleca din ţară, că trebuie să rămânem şi să schimbăm România", povesteşte bărbatul. Hotărât să lase lumea mai bună decât a găsit-o, a fost mereu implicat în proiecte civice şi care aduceau un plus comunităţii.
Până în urmă cu cinci ani, toată viaţa lui era în Oradea: avea o firmă locală de web design, ţinea traininguri de educaţie non-formală, era preocupat de mediul înconjurător şi coordona echipa locală de cercetaşi, organizaţie din care face parte încă din anii ’90, fiind unul dintre primii cercetaşi orădeni.
În ianuarie 2017, însă, mai mult în glumă, a aplicat pentru un job la Departamentul Educaţie al Agenţiei Spaţiale Europene, organizaţia care coordonează proiectele spaţiale ale ţărilor de pe continent, la care şi România a aderat în 2011. "Nu-mi doream jobul, nici nu l-am căutat. O prietenă a aplicat, dar când şi-a dat seama că e mai axat pe IT, mi-a sugerat mie să aplic. Am făcut-o doar aşa, să văd cum e. Îmi amintesc că la primul interviu, când m-au întrebat de ce vreau să mă mut din România, am şi spus că eu nu vreau", povesteşte Adi.
Educaţie pentru Terra
Chiar dacă nu şi-a dorit jobul, l-a primit şi a fost flatat, aşa că în februarie 2017 şi-a făcut bagajele şi s-a mutat în Olanda, devenind unul dintre cei 3.000 de specialişti care lucrează pentru ESA, dintre care doar vreo 30 sunt români.
De-atunci, Adrian face parte din echipa de specialişti IT care dezvoltă aplicaţii şi jocuri menite să-i ajute pe elevi şi studenţi să înţeleagă mai bine spaţiul cosmic, dar şi pământul. "Componenta educaţională a ESA are mare legătură cu mediul înconjurător de pe Terra şi observarea Pământului. De altfel, şi programele spaţiale au printre obiective îmbunătăţirea vieţii pe pământ", explică orădeanul. Altfel spus, ESA nu explorează spaţiul cosmic doar pentru a descoperi Universul, ci şi pentru a observa, de la distanţă, cât de "sănătos" pare Pământul.
Programe speciale
Deşi pare că doar pregăteşte astronauţi şi lansează sateliţi, Agenţia Spaţială Europeană are numeroase programe educaţionale. Un exemplu este "Climate Detectives" (Detectivii climei), un program în care elevi de gimnaziu sunt îndemnaţi să identifice probleme de mediu din zona lor, primind acces la date furnizate de sateliţi. O echipă din Oradea s-a înscris în acest proiect, în 2019, şi a corelat date privind temperaturile din municipiu şi satele vecine cu proiectele de regenerare urbană şi suprafeţele de spaţii verzi, concluzionând că în comunităţile cu mai mult verde, aerul era mai respirabil.
De altfel, mai mulţi elevi din Oradea au aplicat, de-a lungul anilor, la diferitele programe ESA, arătând că este "foame" de cunoaştere. "Încercăm să aducem spaţiul şi ştiinţele exacte mai aproape de ei, să-i facem să fie entuziaşti. Mă bucur că există interes inclusiv din România. Aceşti tineri sunt o insulă de normalitate", spune Adrian.
Copiii îl pot descoperi şi pe robotul Paxi (foto), o mascotă anume creată de ESA, care îi învaţă, prin animaţii video, ce este sistemul solar, cum ajung gunoaie în cosmos, care este circuitul apei în natură ori ce este efectul de seră.
ESA le mai oferă elevilor şi studenţilor suportul necesar pentru a-şi crea propriul satelit, îi învaţă ce înseamnă pregătirea unui astronaut sau cum să modeleze în 3D un sat pe lună. În plus, agenţia organizează şi cursuri pentru profesori, ajutându-i să-şi îmbunătăţească abilităţile de predare a noţiunilor ce ţin de spaţiul cosmic.
Voluntar pentru români
Pe lângă că slujba la agenţie e un vis îndeplinit, Adrian s-a integrat bine în viaţa din Olanda. Aşa cum făcea şi acasă, se implică în viaţa civică, fiind voluntar al asociaţiei RomPro, reprezentantă a comunităţii româneşti din Olanda, comunitate care are mai bine de 100.000 de persoane. "Avem inclusiv o şcoală românească, cu activităţi non-formale pentru copii până la 12 ani, care se întâlnesc în fiecare sâmbătă şi învaţă limba română, istorie şi geografie, cultură românească", explică Adi.
Chiar dacă nu se vedea un emigrant, acum, orădeanul crede că cel puţin în următorii ani va rămâne tot în Olanda. "Le spuneam şi prietenilor de-acasă, nu-i chiar aşa greu să te obişnuieşti cu binele. Da, plăteşti multe taxe, dar vezi pentru ce".
Ţară pe 2 roţi
În schimb, i-ar plăcea ca oraşul lui natal să împrumute din bunele practici olandeze. "Aş vrea ca autorităţile să înţeleagă că pistele pentru biciclete sunt ceva comun, nu o facilitate sportivă. La noi, orice pistă se termină la trecerea de pietoni", spune bărbatul. Ţara în care locuieşte este celebră pentru numărul mare de biciclişti: "Aici, din orice punct A în orice punct B poţi ajunge pe bicicletă, în siguranţă".
Mai crede că Oradea ar putea importa sistemul inteligent de semaforizare din Olanda, unde din oficiu toate semafoarele pentru autoturisme au culoarea roşie, iar senzori speciali "numără" maşinile şi schimbă culoarea în verde când se aglomerează.
Ce ar mai aduce acasă este modul de verificare a taxelor de parcare: "Nu au angajaţi care să umble prin oraş, ci o maşină cu o cameră care citeşte numerele de înmatriculare şi ştie dacă s-a plătit sau nu taxa de parcare", spune Adi. Exemple simple, dar uşor de urmat...