Atât de înalţi, de parcă ar vrea să fie cu orice preţ deasupra clădirilor, cei trei arbori Sequoia Gigantea din Oradea sunt "mâncaţi" de mai mulţi ani de o boală necunoscută.
Autorităţile locale se leapădă de ei, specialiştii spunând, fiecare, că cei trei giganţi nu se află în grija lor. Înălţimii lor i se adaugă, astfel, o la fel de mare singurătate...
Trei, Doamne, şi toţi trei
Poate nu ştiaţi, dar în toată România există zece arbori Sequoia Gigantea, iar trei dintre ei sunt în Oradea! Asta n-a determinat, însă, autorităţile să le uşureze traiul în vreun fel.
Originari din California şi Sierra Nevada (SUA), acestor copaci li se spune şi arbori-mamut pentru că pot ajunge la o înălţime de 145 de metri şi o circumferinţă a trunchiului de 40 de metri. Mai mult, ei pot atinge şi vârste matusalemice, de peste o mie de ani. Tocmai aceste cifre ce-i caracterizează îi fac atât de speciali, pentru că în toată lumea doar ulmul australian atinge înălţimi mai mari decât Sequoia.
Cele trei exemplare din Oradea, aflate în curtea Şcolii Generale "Dacia", au între 100 şi 150 de ani, potrivit biologului Ana Marossy. "Din câte ştiu eu, au fost plantaţi în Oradea de episcopul Lorinc Schlauch (foto), pe vremea căruia s-a făcut şi Parcul Petofi şi cel al Palatului Baroc, din vecinătate", spune biologul.
Peste tot în lume, aceşti arbori sunt trataţi ca nişte monumente naturale, datorită grandorii şi longevităţii lor. În Oradea însă, pare că autorităţile au şi uitat de existenţa lor.
Presupuneri
De mai bine de şapte ani, cei trei arbori, înalţi de 15 metri, suferă de o boală ce îi omoară încet, dar sigur. Tot mai multe crengi din coroanele lor sunt veştejite şi nu sunt deloc trataţi. "Sunt plante exotice şi nu am cu cine să mă consult pe problema lor", recunoaşte biologul orădean. Aşa că s-a mers pe bănuieli: "Presupunem că le trebuie umezeală, pentru că în mediul lor natural nu doar că au sol umed, ci şi coroana stă în aburi".
Directorul şcolii "Dacia", Florian Hava, spune că arborii sunt udaţi permanent, însă nici el nici alţi angajaţi ai şcolii nu ştiu ce altceva ar putea să le facă. Curtea şcolii e împrejmuită, astfel că numai elevii şi profesorii mai au acces în zona în care îşi fac veacul cei trei arbori. Iar în afară de Marossy şi de directorul şcolii, nimeni altcineva nu pare să se intereseze de cei trei arbori.
"Nu la noi"
În timp ce Agenţia pentru Protecţia Mediului, aflată la doi paşi, ştie că cei trei arbori sunt în administraţia Primăriei Oradea, reprezentanţii municipalităţii spun că nu sunt în custodia lor. Surprinzător, cei trei Sequoia nu sunt nici în îngrijirea fostului Inspectorat pentru Protecţia Plantelor, în prezent transformat în Unitatea Fitosanitară din cadrul Direcţiei Agricole.
"Se ocupă de ei doar biologul Ana Marossy (foto)", spune Ioan Babău, consilier în cadrul Unităţii Fitosanitare. Deşi admite că Marossy nu este o instituţie publică şi că se îngrijeşte de arbori din pasiune, în timp ce normal ar fi ca Unitatea să şi-i asume, Babău spune că n-are ce face, întrucât cei trei Sequoia nu sunt în evidenţa instituţiei.
"Noi ne ocupăm mai mult de pomi fructiferi", spune şi Nicolae Hodişan, şeful Direcţiei Agricole.
Aşa că nu rămâne decât ca directorul Florian Hava şi biologul Ana Marossy să se îngrijească în continuare de cele trei monumente naturale ale Oradiei. Pentru că, oricât ar fi de mari, autorităţile se fac că nu-i văd...