Bine aţi venit în Cetatea Oradea! Aici puteţi vedea, din exterior, mai multe clădiri reabilitate. Ah, mai avem şi ceva expoziţii...
Aşa ar putea suna, la început de primăvară, un mesaj de "promovare" care să reflecte realitatea. Ce-i drept, autorităţile lucrează la popularea şi animarea acesteia, dar procedurile sunt greoaie.
Iarnă liniştită
Unul dintre cele mai importante monumente medievale din Transilvania, Cetatea Oradea a fost reabilitată şi restaurată, începând din 2009, cu o investiţie de circa 19,6 milioane euro din fonduri UE şi cofinanţare de la bugetul local. Cu excepţia curţii interioare a Palatului Princiar, lucrările au fost finalizate în decembrie 2015, când autorităţile au şi inaugurat-o oficial prin Târgul de Crăciun.
Odată cu intrarea în noul an, însă, în loc ca activităţile să se înmulţească, monumentul a intrat într-un con de umbră. În trei luni, singura activitate notabilă a fost expoziţia despre viaţa contelui Bánffy Miklós. De altfel, orădenii şi turiştii care vor să viziteze fortăreaţa nici nu prea au altceva ce să vadă: un lapidarium cu pietre din diverse ere, descoperite în timpul lucrărilor, o expoziţie cu artefacte ilustrând istoria Cetăţii şi una axată pe represiunea comunistă în ţară şi în Bihor.
Animatori ONG-işti
Primăria încearcă îmbunătăţirea situaţiei, e adevărat, dar nimeni nu poate spune cu exactitate când va deveni Cetatea un obiectiv turistic intrat într-un circuit amplu. În această perioadă, angajaţii Direcţiei de Patrimoniu Imobiliar încheie contracte cu 15 asociaţii care, în urma unui concurs de dosare, vor primi în comodat pe 2 ani spaţii în Corpul I, între ele numărându-se Asociaţia Arcaşilor Lupii de Pustă, Asociaţia Experiment. Teatru. Clandestin, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici, Astroclub Meridian 0 şi Asociaţia Jazz Rock Transilvania.
"Acestea vor depune o garanţie şi îşi vor plăti utilităţile, fiecare obligându-se în schimb ca de două ori pe lună să organizeze evenimente în Cetate, fie spectacole, fie ateliere de creaţie", spune Lucian Popa (foto), directorul DPI. Municipalitatea urmează să lanseze curând o procedură similară şi pentru ocuparea Străzii Breslelor (Corpul K) cu "meşteri populari", fierari, ţesători, lemnari şi sticlari.
Cafe-Cetate
Un rol important în atragerea turiştilor îl vor avea spaţiile comerciale şi de recreere. "Am primit aprobarea Ministerului Dezvoltării Regionale pentru închirierea acelor facilităţi prevăzute în contractul de finanţare pe care Primăria nu are voie să le gestioneze", spune managerul de proiect, Dumitru Sim, referindu-se la unităţile de alimentaţie publică. Astfel, după ce Consiliul Local a aprobat un set de tarife pentru închiriere, Direcţia de Patrimoniu va lansa luna aceasta licitaţii pentru închirierea a 10 spaţii comerciale în care ar urma să funcţioneze două restaurante, unul legat de Muzeul Pâinii, celălalt cu specific tradiţional, o cafenea turcească-ceainărie, o cafenea "simplă", o cafenea literară, o cramă-vinotecă, un cafe-bar-bistro, o cofetărie, un magazin de antichităţi şi un anticariat.
Localurile vor avea şi terase. "Ne-am dori să vină la licitaţie firme cu experienţă, care au un nume în oraş. Ar genera fluxuri de clienţi. Potrivit HCL, în primii doi ani agenţii economici vor plăti doar 50% din tarifele aprobate", explică Lucian Popa. Pentru spaţiile comerciale, tariful este de 21 lei/mp/lună, pentru anticariat 2 lei/mp/lună, iar pentru magazinul de antichităţi 4 lei/mp/lună. "Ne-am propus ca în vară toate să fie funcţionale", adaugă directorul.
Muzeu cronofag
Drumul spre revitalizare va fi, însă, mai lung. Spre exemplu, Muzeul Cetăţii şi Oraşului Oradea (amplasat în cea mai mare parte în corpurile A şi B) are doar de curând un regulament de funcţionare, urmând ca Primăria să organizeze concursuri pentru ocuparea a 25 de posturi de muzeografi, restauratori, casiere şi supraveghetori.
Abia după ce va avea personal specializat, autorităţile vor putea obţine acreditarea din partea Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor. După finalizare, Muzeul Oradiei ar urma să cuprindă, pe lângă obiecte descoperite în Cetate, şi exponate de heraldică şi medalistică, hărţi şi stampe, costume de epocă, o secţie de istorie a confesiunilor, săli dedicate presei şi artei fotografice. O parte din obiecte se află deja în custodia municipalităţii, altele urmează să fie donate de colecţionari ori cumpărate de viitoarea unitate muzeală.
O modalitate mai la îndemână de atragere a publicului este, totuşi, organizarea de evenimente. Lista acestora, provizorie, e însă destul de scurtă. "Calendarul nu este definitiv, dar vom avea Zilele Cetăţii, cu activităţi medievale, festivaluri de film, Zilele Sfântului Ladislau, picnic la Cetate, ateliere de creativitate... Pe perioada Euro 2016 vrem să montăm în Şanţul Cetăţii ecrane mari pe care să fie proiectate în aer liber meciurile de fotbal", zice Lucian Popa. Atâta doar că, deşi cu fotbalul mergi la sigur, el nici n-are de-a face cu specificul Cetăţii, nici nu durează...