După ce săptămâna trecută protestul lor de avertisment a fost ignorat, angajații Serviciului Județean Bihor al Arhivelor Naționale, instituție din subordinea Ministerului Afacerilor de Interne, au intrat luni în grevă generală și au sistat activitatea pe o perioadă nedeterminată.
Prima grevă din istoria de aproape 200 de ani a MAI este cauzată de faptul că între angajații serviciilor județene și cei din aparatul central al Arhivelor Naționale există diferențe salariale de mii de lei, dar și de condițiile neprielnice în care lucrează, fără a-și putea proteja sănătatea ori fără a le oferi cercetătorilor un cadru adecvat pentru studiu.
„Principalele noastre revendicări sunt eliminarea inechităților salariale existente între angajații serviciilor județene și angajații serviciilor din aparatul central al Arhivelor Naționale, precum și asigurarea condițiilor decente și legale de muncă pentru angajații instituției noastre. Conducerea Arhivelor Naționale ne consideră «teritoriali». În toate schemele de organizare a instituției, serviciile județene au fost puse, din pix și fără nicio bază legală, sub o linie punctată, adică la subsol. În condițiile în care atribuțiile angajaților serviciilor județene sunt de zece ori mai multe decât cele ale angajaților serviciilor din aparatul central”, a declarat Gina Bara (foto jos), inspector superior în cadrul Serviciului Județean Bihor al Arhivelor Naționale și, totodată, vicepreședinte Europol Bihor.
Stop inechităților!
Toți funcționarii publici din Arhivele Naționale Bihor, adică 10 din cei 12 angajați, au întrerupt luni munca. Ei sunt prezenți în instituție, conform programului de muncă, dar nu lucrează, având activitatea sistată. Oamenii au recurs la acest gest după ce, cu o săptămână în urmă, au fost în grevă de avertisment, dar oficialii MAI nu i-au băgat în seamă și nu i-au chemat la negocieri.
Acum, angajații Arhivelor le transmit chestorilor din MAI că nu mai acceptă să fie discriminați, jigniți și umiliți. „Suntem păstrătorii memoriei documentare a României. Fără noi și documentele pe care le protejăm, istoria țării noastre nu ar exista. Noi suntem cei care, în cei 35 de ani cât au trecut de la Revoluție, am eliberat zeci de mii de acte doveditoare în baza cărora s-au retrocedat proprietățile confiscate în perioada comunistă, s-a obținut cetățenia română, s-au recalculat pensiile și s-au obținut mai multe drepturi de către cetățenii români”, a mai spus Bara.
Potrivit acesteia, diferențele salariale între angajații din teritoriu și cei din București sunt între 2.000 și 4.000 lei, deși colegii lor din structura centrală sunt mult mai mulți, organizați în compartimente, așadar muncesc mai puțin.
Bara a spus că ea însăși, cu tot cu norma de hrană specifică angajaților MAI - dar care nu se va lua în considerare la calculul pensiei - are un salariu de puțin peste 5.000 lei, la o vechime de 25 de ani. Se compară cu un angajat dintr-un supermarket, care câștigă similar, dar nu are în răspundere documentele care întregesc istoria țării. „Și care la pensie va primi mai mult decât mine”, a mai spus funcționara.
Digitalizare fără folos
Pe lângă salarii, angajații Arhivelor Naționale Bihor sunt nemulțumiți și de condițiile de muncă. „Când vin specialiștii DSP Bihor să măsoare calitatea aerului din depozit, le dăm aparatele peste cap”, a declarat Gina Bara.
11 kilometri de documente are în grijă Serviciul Bihor al Arhivelor Naționale
Documente vechi de câteva secole sunt răsfoite de funcționari fără să aibă echipamente de protecție sau măști, pe care le-au primit doar în pandemie, ca să se protejeze de Covid-19, deși cine știe câte alte bacterii, microbi și virusuri poartă hârtiile cu care angajații Arhivelor lucrează zilnic.
Condiții neprielnice sunt și pentru cetățenii care au nevoie de documente din arhive: sala de studiu are o lumină mai degrabă ambientală, nu una potrivită cercetării, iar cele mai vechi documente nici nu mai pot fi studiate!
„Avem două aparate de citit microfilme, ambele din anii ’60. Unul nu mai funcționează de vreo 6-7 ani, iar al doilea, pe care eu l-am mai reparat, nu mai merge de 6 luni. Asta înseamnă că cetățenii nu mai au acces la documentele cele mai importante, din secolele 18, 19, care se oferă numai pe microfilm”, a declarat Nagy Mihai (foto), inspector superior în cadrul serviciului.
Cum sunt depozitate cele mai vechi documente ale Bihorului: înghesuite în sertare metalice
Când se vor cumpăra aparate moderne, nimeni nu știe, dat fiind că structura centrală a Arhivelor n-a aprobat nici măcar achiziția de neoane funcționale pentru sala de studiu! „De un an tot cerem, prin adrese, să ne dea bani pentru neoane, că parcă suntem la capela mortuară aici, nu la cercetare”, a mai spus specialistul.
În total, Arhivele Naționale Bihor gestionează 11 kilometri de documente vechi. O parte au fost digitalizate de peste un an, dar tot fără a fi accesibile publicului, pentru că structura centrală n-are un site pe care să le publice. Cât despre restaurare, nici nu poate fi vorba. „Sute de registre ar trebui restaurate, dar nu avem cu ce lucra”, a mai spus Nagy.
În ciuda condițiilor vitrege, angajații Arhivelor scriu an de an studii și cercetări, scoțând la lumină aspecte neștiute din trecutul Bihorului.
Greva din Arhivele Naționale este declanșată pe o perioadă nedeterminată, atât în Bihor, cât și în alte servicii județene din țară.