Cel puțin 100 de instituții, agenții și companii de stat ar urma să dispară prin desființare sau comasare, a anunțat președintele PSD, Sorin Grindeanu. Liderul social-democrat a făcut noi declarații despre reforma administrativă, dar și despre situația economică a României, afirmând că nu crede că țara va ajunge să aibă nevoie de ajutorul FMI. El a promis că taxele nu vor crește în 2027 și că pensiile vor fi indexate conform legii. Totodată, a revenit asupra scandalului blănurilor de lux de la botezul copilului lui Alfred Simonis, unde a fost naș, recunoscând că imaginile au transmis o impresie greșită despre PSD.

Declarațiile au fost făcute miercuri seară, în emisiunea „Sinteza Zilei” de la Antena 3 CNN, unde Grindeanu a prezentat principalele direcții pe care PSD dorește să le urmeze la guvernare: reforma statului, relansarea economică și refacerea puterii de cumpărare a populației.

Cel puțin 100 de instituții și companii, vizate

Președintele PSD a anunțat că vicepremierul Marian Neacșu, însărcinat să coordoneze restructurarea instituțiilor și companiilor de stat, va prezenta luni, 16 noiembrie, un prim proiect privind desființarea, comasarea sau reorganizarea acestora. „I-am cerut lui Marian Neacșu să fie fără milă. Fără milă”, a declarat Grindeanu.

El a susținut că statul are numeroase structuri cu atribuții care se suprapun și a dat drept exemplu cele două companii din domeniul infrastructurii rutiere, CNAIR și CNIR, despre care a afirmat că îndeplinesc aceleași funcții. Un alt exemplu invocat a fost participarea statului la compania care administrează telegondola din Mamaia.

Liderul PSD a estimat că cel puțin 100 de entități ale statului vor dispărea în urma reorganizării, precizând că i-a prezentat intențiile sale atât premierului Luca Niculescu, cât și președintelui Nicușor Dan, care ar fi fost de acord.

Deocamdată, nu există o listă publică a instituțiilor și companiilor vizate și nici informații despre numărul angajaților care ar putea fi afectați.

Ce spune despre reorganizarea județelor

În privința reformei administrativ-teritoriale, Grindeanu a nuanțat scenariul avansat de europarlamentarul PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al partidului, privind reducerea numărului județelor după modelul circumscripțiilor Curților de Apel.

Concret, acest scenariu ar presupune reducerea numărului județelor de la 41 la 15, variantă în care Bihorul ar urma să „absoarbă” județul Satu Mare și să devină centru regional.

Grindeanu a precizat, însă, că propunerea nu a fost discutată încă în interiorul PSD, ci a pornit de la o idee lansată de Benea.

În schimb, el a dezvăluit că președinții consiliilor județene din Ialomița și Călărași, Marian Pavel și Vasile Iliuță, l-au contactat pentru a-i transmite că vor să unească cele două județe, fără să mai aștepte o reformă la nivel național.

Între altele, liderul PSD a afirmat că nu exclude nici apariția unor județe cu denumiri noi, dând ca exemplu un posibil județ Banat, rezultat din unirea județelor Timiș și Caraș-Severin.

Comune mai puține, cu facilități fiscale

În ceea ce privește reorganizarea comunelor și orașelor, Grindeanu a insistat că numărul locuitorilor nu trebuie să fie singurul criteriu luat în calcul. El a invocat și veniturile proprii ale localităților, capacitatea de a furniza servicii publice și conectivitatea, cerând stabilirea unor criterii clare și măsurabile.

Președintele PSD a susținut că localitățile foarte mici riscă să nu mai poată atrage finanțări pentru dezvoltare și a avansat posibilitatea acordării unor facilități fiscale pentru comunitățile care acceptă comasarea.

Concret, el a vorbit despre reducerea impozitelor locale, chiar la jumătate, pentru o perioadă de 4-5 ani.

Totodată, a anunțat constituirea unor comisii județene conduse de prefecți, care să discute reorganizarea cu reprezentanții comunităților.

Grindeanu a reiterat că dorește promovarea reformei administrativ-teritoriale, precum și a restructurării instituțiilor și companiilor de stat, prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament.

Ce ar însemna reforma pentru Bihor

După cum BIHOREANUL a arătat, într-o primă variantă a reformei, care viza comasarea comunelor cu mai puțin de 1.500 locuitori, în Bihor ar fi fost afectate 9 dintre cele 91 de comune.

Ulterior, eurodeputatul Dragoș Benea a avansat un scenariu mai amplu, care presupune comasarea obligatorie a comunelor cu mai puțin de 3.000 locuitori și reorganizarea orașelor cu mai puțin de 10.000 locuitori.

În această variantă, în Bihor ar intra în discuție 52 dintre cele 91 de comune și 5 dintre cele 6 orașe.

„Nu cred că vom ajunge la mâna FMI”

Pe de altă parte, în aceeași emisiune, Sorin Grindeanu a fost întrebat despre riscul ca România să ajungă să aibă nevoie de asistența Fondului Monetar Internațional, în contextul deficitului bugetar ridicat.

Liderul PSD a declarat că România trebuie să respecte angajamentele de reducere a deficitului, dar a insistat că ajustarea acestuia se poate realiza și prin creștere economică, nu doar prin reducerea cheltuielilor.

„Eu nu cred că vom ajunge la mâna FMI, nu pot să exclud 100%, dar haideți să vedem și datele de la MF de săptămâna viitoare”, a declarat Grindeanu, potrivit Antena 3 CNN.

El a mai spus că a cerut Ministerului Finanțelor să prezinte situația financiară actualizată a țării, inclusiv obligațiile de plată și facturile restante, pentru a putea fi evaluate măsurile economice necesare.

În privința anului viitor, Grindeanu a promis că taxele nu vor crește, susținând că PSD vrea un pact cu mediul de afaceri care să ofere predictibilitate investitorilor.

De asemenea, a afirmat că pensiile trebuie indexate conform legii și a pledat pentru reducerea impozitării muncii, precum și pentru plata datoriilor statului către firme în maximum 90 de zile.

Temeri privind prețul energiei și contractele SAFE

O altă preocupare exprimată de Grindeanu a fost prețul energiei, despre care a afirmat că afectează competitivitatea economiei românești.

Liderul PSD a mai arătat că a cerut ministrului Energiei să prezinte urgent un plan pentru reducerea costurilor, avertizând asupra riscului ca mari producători industriali să își restrângă activitatea sau să plece din România.

A dat ca exemple companiile Dacia și Ford, afirmând că nu dorește ca România să piardă asemenea investiții din cauza prețurilor ridicate la energie.

Grindeanu s-a referit și la contractele încheiate de Guvernul Bolojan în cadrul programului european SAFE, destinat finanțării investițiilor în apărare. El a susținut că există mai multe contracte care ridică semne de întrebare și le-a cerut miniștrilor de resort să le verifice.

Liderul PSD a afirmat că unele dintre acestea ar putea fi „foarte, foarte dubioase”, fără să prezinte însă dovezi privind existența unor ilegalități.

Scuze pentru scandalul blănurilor de lux

Sorin Grindeanu a revenit și asupra controverselor provocate de botezul copilului președintelui Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, la care a fost naș.

La petrecerea organizată la Timișoara au participat numeroși lideri social-democrați, iar fotografiile publicate ulterior, în care unele dintre partenerele acestora purtau blănuri și ținute luxoase, au provocat reacții critice în spațiul public.

Liderul PSD a recunoscut că imaginile au afectat partidul și că a fost deranjat de impresia creată. „Este vorba despre o imagine proastă, greșită și pentru asta mi-am cerut eu scuze în fața românilor”, a declarat Grindeanu.

El a afirmat că își permite să participe la un asemenea eveniment îmbrăcat în costum și papion, dar că problema reală a fost imaginea de opulență transmisă publicului.

Grindeanu a recunoscut că evenimentul a creat impresia că PSD este „rupt de realitate” și că nu și-a revenit nici acum după controversele provocate.

Totodată, a precizat că nu poate răspunde pentru modul în care se îmbracă ceilalți participanți la eveniment, dar și-a cerut din nou scuze în calitate de președinte al partidului.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!