Până la finalul anului, Bihorul ar putea ajunge un judeţ fără câini vagabonzi. La iniţiativa Consiliului Judeţean, oraşele Aleşd, Marghita, Salonta şi Beiuş au încheiat un protocol comun cu Administraţia Domeniului Public, prin care adăpostul de câini din Oradea devine unul judeţean. Asta, spre dezamăgirea unor iubitori de animale, care se tem că noua măsură va duce la eutanasierea câinilor fără stăpân...

Adăposturi temporare

Ilie Boloja, președintele Consiliului Județean BihorPreşedintele Consiliului Judeţean, Ilie Bolojan (foto), a anunţat încă din ianuarie că îşi doreşte ca judeţul să aibă un program de gestionare a câinilor vagabonzi. "Am avut întâlniri cu primarii celor patru oraşe - centre de regiuni: Salonta, Marghita, Aleşd şi Beiuş. Împreună cu dânşii şi serviciul specializat din Oradea (n.r. al Administraţiei Domeniului Public) am convenit să punem în practică un program judeţean de gestionare a câinilor fără stăpân, în aşa fel încât, în a doua jumătate a anului acestuia, judeţul Bihor să fie în Uniunea Europeană, adică să fie un loc fără câini abandonaţi", a explicat şeful CJ. 

Votat în ultima şedinţă a aleşilor bihorenilor din luna martie, programul prevede că în cele patru oraşe se vor amenaja adăposturi temporare, unde vor ajunge câinii fără stăpâni din oraşe şi comunele vecine. Apoi, hingherii angajaţi la Adăpostul Grivei al ADP vor aduce patrupedele la Oradea. "O dată pe săptămână, maşina ADP va merge pe la fiecare centru şi va colecta câinii. La adăpostul Grivei vor fi trataţi, microcipaţi, pregătiţi pentru adopţie", explică şeful ADP, Liviu Andrica. În acelaşi timp, ADP va culege câinii din 25 de comune din jurul Oradiei.

Win-win

Protocolul a fost posibil pentru că Guvernul a modificat Ordonanţa 155/2001 privind gestionarea câinilor fără stăpân, care până acum prevedea că un serviciu de ecarisaj poate acţiona cel mult în unităţile administrativ-teritoriale limitrofe. Până acum, ADP putea să culeagă câini doar din comunele cu care se învecinează, nu şi de la Ceica, de pildă, unde va presta serviciul de acum înainte.

Liviu Andrica, șeful ADP OradeaPrimăriile care vor preda câini către ADP vor plăti costurile de gestionare a animalelor. "Este şi în interesul lor, dar şi al nostru, pentru că şi în prezent sunt primării care plătesc către anumite persoane juridice să le adune câinii de pe străzi. Animalele sunt ridicate şi, aproape de Oradea, li se dă drumul pe câmp şi tot noi trebuie să le prindem", zice Liviu Andrica (foto).

Primiţi cu microcipul?

Ioan Todoca, primar AleșdOraşele Aleşd, Marghita, Salonta şi Beiuş vor primi de la CJ câte 150.000 lei, pentru amenajarea adăposturilor, dar şi câte o autoutilitară, cu care să transporte căţeii. Edilii aplaudă iniţiativa. "Stăm foarte prost în Aleşd cu câinii vagabonzi, avem destul de mulţi, şi să gestionezi un adăpost de la A la Z e foarte complicat", zice primarul oraşului, Ioan Todoca (foto).

În plus, cele patru primării din judeţ vor trebui să microcipeze şi să sterilizeze câinii cu stăpân, dacă nu sunt de rasă. "Vom aloca bani pentru asta şi sper că-i vom convinge pe oameni că aşa e cel mai bine", spune Todoca.

Pe străzile din Marghita umblă cam zece câini vagabonzi, dar primarul Marcel Sas-Adăscăliţii se bucură şi el de programul judeţean. "Ne ajută foarte mult", spune edilul.

Eutanasiaţi, dacă se aglomerează

Programul judeţean are, însă, şi contestatari: iubitorii de câini. "Sunt adăposturi private în judeţ care-şi fac treaba, mai bine le dădeau banii lor", spune o orădeancă. De ani de zile, ea adună căţei vagabonzi de pe străzi, pentru a-i duce la asociaţii. "Eu nu zic că la Grivei n-au grijă de ei, dar dacă se vor aglomera căţeii în adăpost, îi vor eutanasia", atenţionează femeia.

Într-adevăr, legea prevede că, după 14 zile de cazare în adăpost, un câine poate fi eutanasiat, iar şeful ADP confirmă că asta se va întâmpla, dacă Grivei va fi aglomerat. "Totul depinde de capacitatea adăpostului şi de starea de sănătate a câinilor", zice Andrica.

Cu o capacitate de 200 de animale, adăpostul numără, în prezent, aproape 60 de câini. Unii dintre ei trăiesc aici din 2012, pentru că au fost adoptaţi la distanţă, iar "părinţii" lor plătesc lunar costurile pentru hrana ori tratamentele de care au nevoie. De altfel, adopţia, fie ea directă sau la distanţă, va rămâne în continuare o opţiune pentru orice iubitor de animale...