Pe câmpul de la marginea satului Diosig, la mică distanță de casele locuite, „tronează” gunoaiele. Localnicii s-au obișnuit să arunce acolo mizerii de tot felul, deși acest lucru este interzis, iar oamenii care se învecinează cu groapa de gunoi clandestină au ajuns la capătul răbdărilor, nemaiștiind unde să reclame problema.
„Locuiesc la nici 10 metri distanță. Este o mizerie de nedescris. De vreo 3 ani, foarte mulți oameni aduc aici gunoaie, de la moloz la mortăciuni sau plastic”, a reclamat BIHOREANULUI Alexandru Torok, localnic în Diosig.
Bărbatul a făcut numeroase fotografii și înregistrări video cu consătenii săi care deversează clandestin gunoaie pe câmp și cu mormanele uriașe rămase în urma lor, pe care le-a trimis Primăriei Diosig, Gărzii de Mediu Bihor și Consiliului Județean, dar până acum fără succes. „Nimic nu se schimbă, tot cu gunoaiele sub nas trăim”, a mai spus Torok.
Imaginile surprinse de bărbat confirmă că mizeria a „cucerit” zona, gunoaie de toate felurile fiind răspândite pe suprafețe vaste.
Primăria, fără soluții
Primarul din Diosig, Mados Attila, recunoaște că problema există și spune că nu-i dă de capăt. „Reclamația este justificată și tot județul are această problemă, de când avem SMID (n.r. sistemul integrat al deșeurilor), care nu are deloc în vedere realitățile din zonele rurale. Operatorul de salubritate nu ridică deșeurile pentru că nu sunt corect colectate, oamenii nu le colectează corect pentru că nu sunt educați și pentru că se plâng de costuri. Nu mai biruim”, a declarat primarul, luni, pentru BIHOREANUL.
Potrivit edilului, problemele principale le are cu oamenii din comunitatea romă, care spun că nu-și permit costurile lunare ale facturilor de salubritate, așa că deversează gunoaiele pe unde apucă. Ca în toate zonele rurale din Bihor, în Diosig factura de gunoi costă cel puțin 23 lei lunar, preț care include o golire a pubelei reziduale de 40 litri și colectarea deșeurilor reciclabile, în timp ce pentru a doua golire a recipientului negru o gospodărie plătește încă 4 lei.
Primăria Diosig a impus o suprataxă lunară pentru gospodăriile fără contract de salubrizare, echivalentă cu 5 facturi minime de salubritate, dar degeaba, pentru că localnicii nu-și plătesc nici impozitele. „Toată lumea aruncă problema în cârca autorității locale, dar nu interesează pe nimeni că nici noi nu mai știm ce să facem. Ne costă să igienizăm zonele unde se aruncă gunoaie, dar o vom face, că n-avem de ales”, a mai spus Mados.
Edilul susține că l-a invitat de mai multe ori în zonă pe președintele Ecolect, Mircea Mălan, ca să dezbată problema salubrității în comunitățile de romi, dar acesta i-a declinat invitațiile.
În schimb, cu bani de la Administrația Fondului de Mediu, Primăria Diosig își construiește un centru unde localnicii vor putea preda gratuit deșeurile, iar edilul speră că măcar atunci oamenii care refuză să plătească pentru serviciul de salubritate nu vor mai arunca gunoaiele pe câmp. În locul lor, va plăti tot Primăria, însă, deoarece cheltuielile platformei vor fi suportate din bugetul local.