E lucru ştiut: în România birocraţia îi îngroapă pe cei care vor să-şi deschidă o firmă în sute de documente, unul mai important decât altul şi fiecare în sine motiv suficient de amenzi, dacă lipseşte sau e incorect completat.

Administratorii de firme care au impresia că, din perspectiva deşeurilor, e suficient să aibă un contract valid de salubritate cu un operator autorizat şi să plătească lunar contravaloarea serviciului, se înşală. Două hotărâri de Guvern obligă societăţile comerciale, fie ele simple buticuri sau fabrici, să ţină o evidenţă stufoasă a deşeurilor, dar şi să aibă mereu dovada că gunoaiele au ajuns unde trebuie, adică la halda de deşeuri ecologică.

Gunoiul şi codul

România are acte normative care, deşi nu sunt suficient promovate, le aduc întreprinzătorilor privaţi obligaţii şi amenzi de care nici nu bănuiau. Una dintre ele e Hotărârea de Guvern 856 din 2002, privind evidenţa gestiunii deşeurilor, care îi obligă pe administratori să înregistreze explicit toate deşeurile ce ies din firmă, prin identificarea lor cu codul specific fiecăruia şi cu cantităţile estimate într-un formular tipizat.

De asemenea, trebuie specificat tipul recipientului în care se colectează deşeurile (metalic, din plastic, bazin decantor, container fix sau transportabil, saci, platformă de deshidratare, în vrac acoperit sau neacoperit sau în recipient de lemn), cum le tratează până la evacuare (mecanic, chimic, mecanico-chimic, biochimic, deshidratare, termic sau altele), care e scopul tratării (valorificare sau eliminare), cu ce sunt transportate şi unde ajung (depozitul de gunoi al oraşului sau al comunei, halda proprie, halda industrială comună, incinerare, valorificare prin agenţi economici autorizaţi, utilizare materială sau energetică în propria întreprindere).

Evidenţă necesară

Pe lângă acest formular lunar, la fiecare colectare a deşeurilor din firmă, deci cel puţin săptămânal, administratorii mai trebuie să completeze alte acte, prevăzute de HG 1.061 din 2008, care transpune legislaţia europeană şi reglementează transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase.

Mulţi administratori se întreabă, pe bună dreptate, ce legătură au ei cu transportul deşeurilor, dat fiind că acesta este responsabilitatea firmei de salubritate cu care au contract. "E necesară această evidenţă ca să vezi tu, ca administrator, că deşeurile au fost eliminate la o haldă autorizată", răspunde Călin Mocan, comisarul-şef al Gărzii de Mediu Bihor. Altfel spus, paronii, din simţ civic, ar trebui să se asigure că gunoaiele nu ajung pe la colţuri de străzi. "E şi un mod de a verifica firma de salubritate pe care o plăteşti că şi-a făcut treaba", mai spune funcţionarul.

Ştampile din trei părţi

Pentru a avea această "certitudine", administratorul trebuie să completeze la fiecare colectare un formular cu data activităţii, cantitatea şi caracteristicile deşeurilor, datele firmei şi să pună ştampila. Formularul prevede apoi informaţii completate de transportator: numele delegatului, numărul de înmatriculare al mijlocului de transport, cantitatea de deşeuri ridicată, categoriile deşeurilor, date despre licenţa de transport, autorizaţia de mediu (inclusiv data la care expiră aceasta). Iar la final actul se completează şi de destinatarul deşeurilor, adică administratorul gropii de gunoi. Pe lângă datele firmei sale şi numărul autorizaţiei de mediu deţinute, administratorul haldei mai pune şi el o ştampilă, alături de cea a transportatorului, care atestă că deşeurile au ajuns la el.

Din fericire, nu administratorii de firme trebuie să umble după ştampilele firmei de salubritate şi ale haldei de deşeuri. Transportatorul trebuie să ia acest formular, realizat în trei exemplare, şi îl duce la ştampilat, iar apoi returnează firmei un singur exemplar. În Oradea, şoferii utilajelor RER Ecologic Service culeg de la firme formularele când ridică deşeurile, le duc la RER şi la Eco Bihor, apoi iar la client. "E o obligaţie şi o respectăm, chiar dacă implică multă birocraţie", spune Horia Burlău, şeful secţiei salubrizare din cadrul RER.

Exces sau control?

Deşi mulţi administratori cred că aceste formulare sunt doar motive în plus pentru Gardă să sancţioneze, dat fiind că lipsa formularului de gestiune se amendează cu sume între 3.000 şi 7.500 de lei, iar a celui de transport între 5.000 şi 10.000 de lei, Călin Mocan susţine că, atunci când comisarii sancţionează lipsa acestor documente, e doar pentru că nu pot şti ce s-a întâmplat cu deşeurile.

Dacă ştampilele lipsesc, poate fi un semn că firma care a produs deşeurile sau cea care le-a transportat le-a abandonat pe vreo stradă sau câmp. Dar aşa, punând administratorii să colecteze ştampile, există "siguranţa" că s-a făcut efortul de a fi evacuate ca la carte.