Una din cele mai mari provocări ale românilor de azi, colectarea selectivă a deşeurilor, se dovedeşte un hop greu de trecut pentru orădeni. Prea puţini din locuitorii oraşului respectă regulile de colectare separată a deşeurilor menajere de cele ce pot fi reciclate şi, de multe ori, efortul lor de a arunca gunoaiele în containerele specifice e zădărnicit de vecinii neatenţi ori nepăsători.
Pentru a afla care sunt exact problemele colectării selective şi ce e de făcut ca oraşul să depună mai puţine deşeuri la groapa de gunoi, Primăria, împreună cu operatorul licenţiat de salubritate, RER Ecologic Service, şi cu firma care administrează halda, Eco Bihor, au demarat un program de monitorizare a 17 asociaţii de proprietari din Oradea, la finalul căruia cei mai conştiincioşi cetăţeni vor fi premiaţi.
Program pilot
Încă de la sfârşitul anului trecut, RER Ecologic Service a demarat un program pilot de conştientizare şi educare, în care a inclus 11 asociaţii de proprietari. Locuitorii acestor blocuri au fost învăţaţi că sistemul de colectare selectivă presupune ca fiecare în parte să adune separat gunoiul menajer de resturile care pot fi reciclate, adică hârtia, cartonul, PET-urile, sticla, dozele de aluminiu. Separarea este importantă pentru că reciclabilele, odată "contaminate", nu mai pot fi reciclate. De exemplu, hârtia îmbibată cu substanţe uleioase nu are cum fi revalorificată, aşa că nu trebuie să ajungă nici în preajma deşeurilor menajere.
Pentru că programul operatorului de salubritate s-a dovedit de folos, cantităţile de deşeuri reciclabile ridicate de la aceste asociaţii fiind mai mari lună de lună, acum s-a luat decizia extinderii lui la 17 asociaţii, în proiect implicându-se totodată şi Primăria şi Eco Bihor. Asociaţiile alese sunt din toate cartierele oraşului şi toate au un număr mare de locatari, astfel încât să fie cât mai reprezentative.
Notate pe caiet
La aceste asociaţii, la fiecare golire a containerelor reprezentanţii RER Ecologic Service, ai Primăriei şi ai Eco Bihor vor nota dacă în recipientele cu capac negru sunt doar deşeuri menajere, iar în cele cu capac galben doar reciclabile.
Totodată, echipele de control vor urmări şi alte aspecte: dacă ţarcurile sunt sau nu închise, dacă recipientele de colectare sunt amplasate sub ferestrele ţarcurilor, astfel încât cetăţeanul să nu fie nevoit să intre propriu-zis în incintă, ori dacă containerul are sau nu roţile blocate, ca să nu poată fi transportat sau chiar golit de persoane neautorizate. De asemenea, recipientele care au fante speciale prin care orădenii trebuie să arunce deşeurile trebuie să aibă mereu capacele închise.
Pentru fiecare aspect, asociaţia de proprietari va primi un punctaj, iar la finalul celor două luni de monitorizare, cea care va aduna cele mai multe puncte va fi premiată de Eco Bihor cu o maşină de tuns iarba.
Risc de amendă
Deşi s-ar putea zice că, astfel, orădenii sunt puşi sub supraveghere, trebuie spus că monitorizarea e făcută în interesul oraşului, care, conform normelor Uniunii Europene, trebuie să reducă cu 15% cantităţile de deşeuri depuse definitiv la haldă. Această reducere nu are cum deveni realitate decât prin creşterea cantităţilor de deşeuri reciclate. În prezent, potrivit directorului Eco Bihor, Attila Pasztai, doar o zecime din deşeurile produse de orădeni ajung să fie reciclate.
În acelaşi scop, de a creşte cantităţile de deşeuri reciclate, în perioada următoare toate igluurile din oraş vor fi dotate cu un sistem de securizare mecanic, astfel încât hoţii de gunoaie să nu mai poată fura reciclabilele. "EcoRom a adus igluurile pe bani grei, RER Ecologic Service şi-a cumpărat utilaje doar pentru deşeurile reciclabile, noi am făcut staţia de sortare, dar alţii fac profitul. În plus, dacă aceste deşeuri continuă să dispară, Oradea nu-şi va atinge ţintele", atenţionează Pasztai.
Iar dacă acest lucru se va întâmpla, amenda pe care o va primi oraşul pentru că n-a reciclat destul va fi plătită, în final, tot de orădeni...