Guvernul a adoptat, marți seară, mult așteptata "Ordonanță trenuleț", ce aduce măsuri fiscale noi atât în mediul privat, cât și în sectorul bugetar, începând de anul viitor.
Concret, Executivul a adoptat, printr-o ordonanță de urgență, modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, reglementarea unor măsuri fiscal bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
„Datele arată că statul cheltuiește mai puțin decât anul trecut. Deficitul în luna noiembrie a ajuns la 6,4%, față de 7,15% în 2024, adică aproximativ 121 de miliarde de lei față de 125 de miliarde anul trecut. Practic, statul a economisit 4 miliarde de lei și se menține pe traiectoria stabilită, cu un obiectiv de deficit pentru 2026 între 6% și 6,5%. Gestionăm bugetul în mod responsabil”, a scris, pe Facebook, premierul Ilie Bolojan, arătând că măsurile fiscale luate până acum de Executiv au avut efect.
Potrivit acestuia, noua ordonanță era necesară „pentru asigurarea stabilității bugetare și pentru funcționarea statului până la aprobarea bugetului pentru anul 2026, oferind predictibilitate mediului economic” și cuprinzând „un set coerent de măsuri, pe mai multe direcții majore”.
Pe de altă parte, Bolojan a precizat și că Executivul a adoptat actul normativ care stabilește criterii de prioritizare a investițiilor finanțate în anul 2026, subliniind că Ministerul Dezvoltării (condus de bihoreanul Cseke Attila) „intră în anul 2026 fără datorii, cu toate facturile achitate la zi”.
„Prin aceste măsuri, Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026, sprijină investițiile și creșterea economică și protejează stabilitatea fiscală”, a precizat premierul.
Un comunicat al Guvernului detaliază că OUG „reglementează un set de măsuri fiscal-bugetare necesare pentru stimularea relansării economice, consolidarea disciplinei financiare, reducerea cheltuielilor bugetare, sprijinirea angajaților vulnerabili și a autorităților publice locale prin acordarea de împrumuturi din trezorerie, precum și pentru simplificarea procedurilor pentru contribuabili, combaterea evaziunii fiscale și modificarea reglementărilor privind produsele accizabile, toate acestea fiind necesare până la aprobarea bugetului pentru anul 2026”.
Măsurile adoptate, împărțite pe categorii:
Măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare:
- Reducerea subvenției pentru partidele politice și sumelor acordate pentru minorități (cu 10%);
- Amânarea aplicării unor măsuri care ar fi generat creșteri suplimentare ale cheltuielilor bugetare;
- Se modifică mecanismele de indexare pentru a asigura sustenabilitatea bugetară, prin actualizări prudente ale unor categorii de drepturi și servicii;
- Se introduc reguli mai stricte de control al cheltuielilor și de responsabilitate financiară la nivelul întreprinderilor publice.
Măsuri de relansare economică, stimulare a investițiilor private și simplificări pentru contribuabili:
- Reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) la 0,5 % în 2026 pentru toți contribuabilii și eliminarea acestuia în 2027;
- Aplicarea unei cote unice de 1% la impozitul pe venit pentru microîntreprinderi, indiferent de venit sau tipul activității;
- Eliminarea impozitului pentru construcții („taxa pe stâlp”), începând cu anul 2027;
- Consolidarea digitalizării fiscale prin extinderea și clarificarea utilizării RO e-Factura;
- Simplificarea mecanismelor RO e-TVA, respectiv reducerea sarcinilor administrative, printr-un control fiscal mai eficient și mai bine țintit.
Măsuri privind sprijinirea persoanelor vulnerabile:
- Sprijin pentru angajații cu salariul minim: se prelungește neimpozitarea unei părți din salariu, pentru creșterea veniturilor nete ale persoanelor cu venituri mici (300 lei până la 30 iunie și 200 lei din iulie până la finalul anului 2026);
- Protecție pentru consumatorii vulnerabili de energie: măsurile de sprijin social se prelungesc până la 31 decembrie 2026, cu reguli mai echitabile de stabilire a eligibilității, pentru a asigura continuitatea ajutorului și combaterea sărăciei energetice.
- Continuarea programului „Masa Sănătoasă”: elevii din învățământul preuniversitar, în special cei din comunități vulnerabile, vor beneficia în continuare de mese calde și echilibrate nutrițional;
- Îmbunătățirea finanțării serviciilor sociale: se creează baza legală pentru actualizarea alocației zilnice de hrană în instituțiile de asistență socială, pentru un buget mai realist și servicii de calitate în 2026;
Măsuri de sprijin pentru autoritățile publice locale:
- Împrumuturi din Trezorerie pentru proiecte PNRR: autoritățile locale pot accesa până la 500 milioane lei pentru a asigura cofinanțarea și implementarea proiectelor PNRR aflate în sarcina bugetelor locale, până la 30 iunie 2026;
- Sprijin pentru termoficare în sezonul rece: unitățile administrativ-teritoriale cu sisteme centralizate pot primi până la 200 milioane lei pentru acoperirea costurilor de producere și furnizare a agentului termic, inclusiv plata restanțelor și a pierderilor, până la 31 martie 2026.
- Posibilitatea utilizării sumelor alocate potrivit anexei nr. 7/03 la Legea bugetului de stat pe anul 2025 nr. 9/2025, cu modificările și completările ulterioare, rămase neutilizate la finele exercițiului bugetar 2025 pentru finanţarea unor cheltuieli de aceeași natură;
Combaterea evaziunii fiscal și modificări ale reglementărilor în domeniul produselor accizabile:
- Autorizarea operatorilor din domeniul produselor accizabile este centralizată la nivelul ANAF și se bazează pe evaluarea credibilității financiare a administratorilor, asociaților și a sursei fondurilor;
- Sunt introduse garanții financiare extinse pentru importatori și distribuitori de produse energetice, care acoperă efectiv riscul de neplată a TVA și a accizelor;
- Regimul de autorizare, raportare și control al operațiunilor cu produse energetice este înăsprit pentru a asigura trasabilitatea completă a tranzacțiilor.
- Lanțurile de tranzacționare sunt scurtate prin limitarea intermediarilor fără capacități de depozitare autorizate.
Mai jos, mai multe explicații ale ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, pe această temă: