Guvernul a aprobat, joi, Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității în perioada 2026-2030, document a cărui adoptare reprezintă îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Potrivit Ministerului Mediului, îndeplinirea acestui jalon permite României să solicite decontarea unei tranșe PNRR în valoare de peste 972,4 milioane de euro. Banii nu sunt destinați în totalitate proiectelor pentru biodiversitate, strategia fiind una dintre reformele de care este condiționată plata tranșei.
„Astăzi, România a îndeplinit un jalon de reformă foarte important pentru PNRR, în valoare de aproape un miliard de euro. Adoptarea strategiei dă undă verde pentru ca acești bani să intre în economia României și să susțină investiții vitale pentru sute de comunități”, a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu.
11 obiective
Strategia stabilește cadrul național pentru protejarea, restaurarea și utilizarea durabilă a biodiversității până în anul 2030. Documentul cuprinde 11 obiective, care vizează, între altele, refacerea ecosistemelor degradate, reducerea riscului de dispariție a speciilor și folosirea responsabilă a resurselor naturale.
Planul de acțiune asociat strategiei ar urma să transforme aceste obiective în măsuri concrete, pentru fiecare dintre acestea fiind indicate instituțiile responsabile, termenele de aplicare, posibilele surse de finanțare și indicatorii prin care vor fi măsurate rezultatele.
Printre principalele direcții anunțate se numără îmbunătățirea stării de conservare a speciilor și habitatelor, consolidarea administrării ariilor naturale protejate, refacerea legăturilor dintre habitate și combaterea speciilor alogene invazive.
Râuri mai naturale
Documentul publicat anterior de Ministerul Mediului prevede inclusiv restaurarea conectivității naturale pe aproximativ 1.000 de kilometri de râuri până în 2030. Măsura poate presupune, de exemplu, înlăturarea sau adaptarea unor obstacole care împiedică deplasarea peștilor și funcționarea naturală a cursurilor de apă.
Ministerul susține că restaurarea ecosistemelor poate contribui la reducerea efectelor secetei și inundațiilor, la stocarea carbonului, polenizarea culturilor și menținerea fertilității solurilor.
Strategia prevede și integrarea criteriilor privind biodiversitatea în deciziile din agricultură, silvicultură, energie, transport și infrastructură. Astfel, efectele investițiilor asupra naturii ar trebui analizate încă din etapa de planificare.
România trebuie să pregătească separat și un Plan național de restaurare a naturii, conform regulamentului european în domeniu. Proiectul acestuia trebuie transmis Comisiei Europene până la 1 septembrie 2026.