Guvernul României a adoptat miercuri două hotărâri care practic deschid calea pentru lucrările de realizare a centurii municipiului Beiuș, a anunțat printr-un comunicat de presă Consiliul Județean Bihor, care derulează acest proiect în parteneriat cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
Una dintre hotărârile de Guvern vizează declanșarea procedurilor de expropriere, care vor fi făcute de CNAIR pe o suprafață suplimentară de teren, cu 14.850 metri pătrați mai mare decât cea prevăzută inițial (de 137,613 metri pătrați), iar asta din cauza necesității de lărgire a viitoarei șosele în unele porțiuni.
De asemenea, actul normativ prevede ca „sumele estimate de expropriator aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată situate pe amplasamentul suplimentar (...) sunt în cuantum total de 533,98 mii lei şi se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii”, sursa de finanțare fiind Fondul European de Dezvoltare Regională.
Cealaltă HG adoptată miercuri prevede reaprobarea indicatorilor tehnico-economici ai proiectului, adică, de fapt, creșterea costurilor, determinată de scumpirea materialelor de construcții și manoperei. Astfel, costul șoselei a fost majorat de la 296,474 milioane lei la 376,434 milioane lei.
Lucrările de proiectare și construire a șoselei de centură a Beiușului au fost atribuite, în urma unei licitații, asocierii de firme Drum Asfalt (Oradea), Ilgaz Insaat Ticaret (Turcia), Obras Publicas y Regadios (Spania) și OPR Asfalt (Timișoara).
Lungimea traseului este de 7,33 km, șoseaua urmând să aibă două benzi, câte una pe sens, cu o lățime de 7 metri a carosabilului, plus benzi de încadrare de câte 0,75 metri pe sens și acostamente de câte 1,7 metri pe sens.
Finanțarea este asigurată din fonduri europene, prin Programul Operațional de Infrastructură Mare, iar centura Beiușului va trebui finalizată în 18 luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor.
De notat că primele exproprieri pentru acest proiect au fost făcute de un deceniu, de către fosta Companie Națională de Administrare a Drumurilor Naționale din România, însă pe vechiul traseu Primăria comunei Finiș a construit între timp o stație de epurare, astfel că traseul inițial a trebuit modificat, fiind necesare exproprieri suplimentare de 5% pe teritoriul acestei comune, mai precis expropriindu-se grădini și solarii ale unor localnici.