Parlamentul a adoptat, miercuri, moţiunea de cenzură intitulată "Guvernul Orban / PNL – privatizarea democraţiei româneşti", semnată de 208 parlamentari PSD şi UDMR după ce Guvernul Orban şi-a angajat răspunderea pe proiectul privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin.
Preşedintele interimar al PSD şi în acelaşi timp preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a confirmat faptul că a trecut moţiunea de cenzură cu 261 de voturi.
Preşedintele Klaus Iohannis urmează să cheme partidele la consultări, potrivit procedurii. Liderul PSD Marcel Ciolacu a anunţat că va discuta cu Victor Ponta pentru a merge cu o propunere comună de premier la negocierile cu preşedintele Klaus Iohannis.
După ce rezultatele moţiunii au fost citite în plen, premierul demis Ludovic Orban a făcut declaraţii reprezentanţilor presei.
"Guvernul cade în picioare. Suntem mândri de ce am făcut în trei luni. Suntem mândri că într-o perioadă scurtă am reuşit să reparăm o mare parte dintre stricăciunile provocate de guvernările PSD şi că am reaşezat România în rândul naţiunilor europene, că am refăcut credibilitatea României", a spus Orban, flancat de miniştrii cabinetului său.
Declaraţiile premierului demis Ludovic Orban în Parlament:
G4Media.ro detaliază că, după adoptarea moţiunii de cenzură, Guvernul este considerat demis. Potrivit Constituţiei, Guvernul Orban va avea puteri limitate de aici înainte şi nu va putea emite ordonanţe de urgenţă, putând îndeplini doar nişte formalităţi administrative, până la depunerea jurământului de către membrii unui nou cabinet.
Aceeaşi sursă mai notează că PNL şi PSD vor încerca să formeze majorităţi pentru a obţine de la Cotroceni nominalizarea unui premier. În cazul PNL, propunerea va fi cel mai probabil tot Ludovic Orban. Au spus-o deja majoritatea liderilor partidului.
De celalată parte, PSD, prin vocea preşedintelui Marcel Ciolacu a anunţat că PSD va propune pentru funcţia de premier "un intelectual de stânga", care "va fi greu de refuzat" de către preşedintele Klaus Iohannis.
Demiterea guvernului este primul pas spre o premieră în viaţa politică românească: alegerile anticipate sau alegerile înainte de termen. Pentru a se ajunge în această situaţie, sunt mai mulţi paşi.
Potrivit Constituţiei, alegerile anticipate pot fi organizate numai dacă Parlamentul respinge consecutiv două propuneri de premier.
În articolul 89 din Constituţia României se precizează că: (1) "După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. (2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. (3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă."