În 2017 au gândit, în 2018 e vremea să facă. Şefii Consiliului Judeţean Bihor au încheiat anul primind vizite ministeriale şi semnând în faţa presei contracte de finanţare de zeci de milioane de euro.
Anul acesta, proiectele anunţate ar trebui puse în practică. Este vorba despre investiţii de 87 milioane euro în drumurile judeţene şi în Muzeul Ţării Crişurilor, din fonduri europene şi guvernamentale, precum şi de alte proiecte depuse spre aprobare, care ar putea ridica suma la peste 100 milioane euro. CJ are însă şi proiecte începute şi neterminate, cum ar fi construirea celui de-al doilea terminal al Aeroportului şi dotarea parcului industrial de la Tileagd...
Pe "Valea Prahovei"
CJ Bihor anunţă un an plin. "Anul acesta îl putem defini ca pe unul în care ne-am stabilit proiectele, am căutat finanţările şi le-am obţinut", spunea în decembrie 2017 vicepreşedintele Ioan Mang (foto). Mari contracte de finanţare, în sumă totală de 81,5 milioane euro, au fost încheiate în special pentru dezvoltarea infrastructurii de drumuri, pentru reabilitarea a 136 kilometri de şosele cu bani de la Guvern şi din fonduri europene.
Cel mai "greu" proiect, demarat încă din vremea administraţiei PNL-iste, vizează construirea Drumului Apusenilor. Considerată esenţială pentru dezvoltarea turismului în zonele traversate, care ar putea deveni potrivit lui Mang "Valea Prahovei de Bihor", şoseaua va porni de la Beiuş prin Stâna de Vale până pe Valea Drăganului, la graniţa cu judeţul Cluj. "Dacă reabilităm zona montană se vor crea condiţii pentru turism, iar întreaga zonă se va dezvolta", spune şi preşedintele Pásztor Sándor.
Investiţie de cursă lungă
Drumul se întinde pe 56 kilometri, fiind împărţit în două tronsoane, şi va costa peste 170 milioane lei, adică 36,6 milioane euro. Pentru a-l realiza, specialiştii Direcţiei Tehnice a CJ au elaborat două proiecte pe fonduri europene, acceptate în Programul Operaţional Regional 2014-2020.
Lucrările ar urma să înceapă anul acesta, procedurile de licitaţie pentru execuţia primului tronson fiind deja începute. În prima etapă, lucrările presupun reabilitarea şi modernizarea a 26 km între Beiuş - Stâna de Vale şi a altor 17 km între Remeţi - Stâna de Vale. Întrucât finanţarea pentru tronsonul al doilea, întins pe 13 km, de la Remeţi la graniţa cu judeţul Cluj, a fost semnat la finele anului trecut, şi această lucrare urmează să fie scoasă la licitaţie.
Înainte să lanseze procedurile, şefii CJ s-au arătat îngrijoraţi de posibile contestaţii şi, ca atare, de blocarea proiectelor. "Dorim să urgentăm partea de achiziţii. Avem promisiuni că se simplifică Legea Achiziţiilor şi se vor introduce reguli care-i vor opri pe cei care contestă licitaţii în permanenţă", zice Pásztor Sándor (foto).
Potrivit şefilor CJ, Drumul Apusenilor va fi gata cel târziu în 2023.
Drumuri şi iar drumuri
Tot în 2018, cu fonduri guvernamentale din Programul Naţional de Dezvoltare Locală 2, va începe reabilitarea şi modernizarea altor drumuri judeţene. Este vorba de drumul Beiuş - Roşia - Aştileu – Aleşd, care va fi reabilitat pe o lungime de 33,6 km (valoarea proiectului fiind de 121 milioane lei), despre drumul Sâmbăta - Dobreşti - Lunca pe o lungime de 21 km (în valoare de 57,5 milioane lei), dar şi despre fonduri pentru finalizarea lucrărilor pe drumul Uileacu de Criş - Bălaia - Burzuc – Sîrbi, pe o lungime de 25 km (investiţia fiind de 33,4 milioane lei).
"Aici nu mai trebuie făcută licitaţie. Lucrările pot fi finalizate în 2018", spune Mang, care susţine că cele aproape 212 milioane lei (circa 45,7 milioane euro) alocate infrastructurii rutiere reprezintă "cea mai mare sumă care se investeşte în Bihor în drumuri judeţene". Toate proiectele cu contracte de finanţare prin PNDL 2 ar trebui terminate până în 2020.
Mai e mult până departe
CJ Bihor declară ca prioritară şi continuarea investiţiilor în noul sediu al Muzeului Ţării Crişurilor. La finalul anului trecut a fost semnat contractul de finanţare prin POR a unui proiect cu fonduri europene de 5,5 milioane euro, ce prevede amenajarea curţii şi a parcării, precum şi dotarea cu mobilier pentru expoziţii a primului etaj, unde va fi deschisă secţia de Ştiinţele Naturii şi o parte din Secţia de Istorie. Licitaţia urmează să fie lansată.
De asemenea, Judeţul pregăteşte un alt proiect, de circa 3 milioane euro, pe care să-l depună luna aceasta prin Programul Interreg RO-HU, pentru dotarea cu mobilier a etajelor superioare ale Muzeului. "Cu acest proiect definitivăm integral tot acest complex muzeal. Cred că vom crea ceva unic în vestul României", afirma anul trecut Pásztor, fără a prezenta, însă, niciun termen concret pentru inaugurarea Muzeului.
Sănătate în cumpănă
Tot în 2018 ar putea începe alte două proiecte finanţate prin Programul RO-HU, unul de 2,2 milioane euro pentru dezvoltarea turismului în zona Vadu Crişului, iar celălalt, mai important, pe sănătate, în valoare de 9,5 milioane euro.
Proiectul Strategic pe Sănătate, elaborat în parteneriat cu Primăria Oradea, vizează amenajarea a două centre medicale de urgenţă în Padiş şi Stâna de Vale şi implementarea unui sistem de telemedicină care să conecteze de Spitalul Judeţean din Oradea atât aceste centre, cât şi spitalele din Marghita, Salonta, Aleşd şi Beiuş.
De asemenea, proiectul mai prevede achiziţia unor echipamente de diagnosticare şi tratament a cancerului pentru Spitalul Municipal. Iniţial, el includea achiziţionarea unui accelerator de particule în valoare de 4 milioane euro pentru Centrul Oncologic, însă acesta a fost "tăiat" după ce la începutul anului trecut ministrul Florian Bodog a promis că Ministerul va achiziţiona unul pentru Oradea, lucru care nu s-a întâmplat până acum.
De altfel, nici măcar soarta proiectului strategic nu e clară. El a fost depus la termen, dar incomplet, aşa că în primă fază evaluatorii au propus respingerea lui. Ulterior, în decembrie, Comitetul de Monitoring al programului RO-HU s-a reunit pentru a vota proiectele promovate în următoarea etapă de evaluare, iar Pásztor s-a declarat "optimist". "Mai multe detalii veţi afla după ce apare procesul verbal al şedinţei... Am semnat că voi păstra confidenţialitatea", zicea şeful CJ într-o conferinţă de presă pe 19 decembrie. De atunci, însă, nicio veste...
Terminal întârziat
Pentru acest an, CJ îşi propune şi construirea celui de-al doilea terminal al Aeroportului. În prezent, capacitatea aerogării este depăşită, fapt pentru care săptămâna trecută a fost dată în folosinţă o sală de aşteptare provizorie, făcută din containere, cu 100 de locuri.
Lucrările de proiectare şi execuţie ale noului terminal, adjudecate de o asociere de firme condusă de UTI Grup, merg lent. Contractul de 6,7 milioane euro a fost semnat pe 25 iulie 2017, dar până la finalul anului s-a făcut doar proiectarea şi aproape nimic din execuţie. Drept urmare, deşi Guvernul a alocat în acest scop 8 milioane lei, din această sumă a fost plătit doar 1 milion lei. În mod normal, conform legii, celelalte 7 milioane nefolosite se întorc la bugetul de stat, dar şefii CJ susţin contrariul, fără să-l şi demonstreze.
"Suntem asiguraţi că reuşim să ducem mai departe sumele. Au găsit o soluţie economiştii", afirma Pásztor anul trecut, răspunzând unei întrebări a BIHOREANULUI pe această temă şi adăugând că este "optimist" în privinţa continuării finanţării obiectivului şi în acest an. Dacă va fi aşa, cel de-al doilea terminal ar trebui să fie dat în folosinţă la toamnă.
Un alt sector în care CJ este mult întârziat e cel al parcurilor industriale, abia anul acesta fiind planificată introducerea utilităţilor, inclusiv a gazului, în Parcul Industrial din Tileagd, din fondurile proprii ale judeţului. Deci de lucru este, doar să fie capabilă administraţia să şi treacă la treabă...
ALOCĂRI ÎN SCĂDERE
Venituri mai mici
CJ Bihor a încheiat anul 2017 cu un excedent de 34 milioane lei, bani pe care nu a fost în stare să-i cheltuie. "Din aceştia, 7 milioane avem rămaşi la Aeroport, 8 milioane în Programul Cornul şi Laptele, 6,5 milioane lei pentru capitolul calamităţi şi drumuri, şi circa 3,3 milioane lei la instituţiile de cultură din subordinea instituţiei", spune purtătorul de cuvânt al instituţiei, Adrian Simon.
Pe lângă neputinţa de a derula investiţiile chiar dacă avea bani la dispoziţie, CJ se va putea baza din acest an pe sume mai mici din impozitul pe venituri, din cauza scăderii impozitării salariilor de la 16% la 10%. Spre deosebire de primarul Oradiei, Ilie Bolojan, liderii CJ Bihor au ocolit orice comentariu despre impactul acestei măsuri. Întrebat de BIHOREANUL, vicepreşedintele Traian Bodea a admis că, potrivit unor estimări, CJ va pierde anual 25 milioane lei, adică 5,3 milioane euro. Totuşi, Bodea este optimist, sperând că Guvernul va compensa integral pierderea, chiar dacă însuşi premierul Mihai Tudose a anunţat că acest lucru nu se va întâmpla în niciun judeţ. "Vom avea o situaţie clară când se vor face alocările", zice Bodea.