Într-un an, cetăţenii Uniunii Europene cumpără 6,4 milioane de tone de îmbrăcăminte nouă şi, odată abandonate, peste jumătate dintre haine nu sunt reciclate, ci aruncate la gropile de gunoi. Această realitate va trebui să se schimbe, pentru că, din 2025, toate ţările UE vor trebui să asigure colectarea separată a produselor textile.
Ce se va întâmpla cu hainele, odată colectate, nu este încă clar, pentru că tehnologiile de reciclare sunt puţine şi scumpe. În Bihor, o posibilitate pe care autorităţile o iau în calcul este valorificarea lor energetică.
Resurse risipite
Nu bine se obişnuiesc bihorenii cu colectarea separată în patru sau cinci fracţii, că vor trebui să mai facă o selecţie între gunoaiele pe care le aruncă. Potrivit Directivei-cadru privind deşeurile, până cel târziu pe 1 ianuarie 2025 toate ţările membre UE vor trebui să implementeze un sistem de colectare separată şi pentru deşeurile textile.
Conform datelor statistice ale UE, într-un an, un european consumă 26 kilograme de textile şi aruncă 11 kg. Cele mai multe dintre aceste deşeuri sunt incinerate sau ajung în gropile de gunoi.
Un tricou, de exemplu, pentru a cărui producţie s-au consumat 2.700 litri de apă, adică apa potabilă necesară unei persoane în 2,5 ani, este compus din fibre de mai multe feluri, de la cele naturale, la cele sintetice, şi ele diferite. Ca să fie reciclate, aceste fibre ar trebui întâi separate, ceea ce presupune tehnologie de vârf şi costuri pe măsură.
Refolosirea e cheia
Pentru utilizarea prudentă şi eficientă a resurselor naturale şi pentru a creşte calitatea mediului înconjurător, Directiva UE prevede că, întâi de toate, statele membre trebuie să încurajeze refolosirea textilelor, inclusiv reintroducerea lor în magazine care vând produse second-hand şi care încep să fie tot mai căutate în Europa, îndeosebi de cei care pun preţ pe ecologie.
De asemenea, o soluţie la îndemână pentru reducerea deşeurilor textile este donarea lor. De ani buni, şi în Oradea sunt amplasate mai multe containere pentru textile, încălţăminte sau produse de marochinărie, pe care asociaţiile Filantropia şi Caritas Eparhial le sortează, apoi le spală şi le oferă celor care au nevoie de ele.
Campanii dedicate
Pe lângă promovarea reutilizării ca un gest firesc faţă de mediu, autorităţile vor trebui să găsească soluţii pentru colectarea deşeurilor textile de la cetăţeni, fie că acestea vor fi ridicate de operatorii de salubritate direct din gospodării, aşa cum astăzi sunt colectate reciclabilele, de pildă, fie că vor derula campanii anume pentru strângerea lor.
În localităţile izolate, instituirea unui traseu distinct de colectare a textilelor ar putea aduce mediului mai multe prejudicii decât beneficii, provocând poluare fără a prelua pentru reciclare prea multe textile, aşa că organizarea unor campanii dedicate sau amenajarea unor puncte de colectare ar fi o soluţie mai etică faţă de natură.
Mircea Mălan, preşedintele Ecolect Group, organismul responsabil cu colectarea deşeurilor din Bihor, spune că deja caută soluţii pentru colectarea separată a textilelor. "Am început discuţiile pe această temă, pentru că vrem să anticipăm această obligaţie şi să începem colectarea înainte de termenul limită. La început prin campanii de colectare, nu din poartă în poartă", spune Mălan.
Soluţie provizorie
Ce se va întâmpla cu deşeurile textile colectate pare întrebarea cea mai grea. "O soluţie pe care o discutăm este valorificarea lor energetică, adică arderea, la fabrica de ciment Holcim", spune Mălan. Textilele vor trebui tocate în prealabil şi "curăţate" de orice accesorii din piele, iar asta va presupune pentru Ecolect o investiţie de cel puţin 100.000 euro într-o maşinărie care să facă asta.
În plus, pentru localităţile mari, cum este Oradea, arderea deşeurilor textile ar putea să nu fie posibilă. "Legea ne impune ca cel mult 10% din deşeurile produse în municipiu să fie valorificate energetic şi va trebui să avem grijă să nu depăşim acest procent", spune primarul Florin Birta (foto).
Orice soluţie va fi identificată în cadrul Ecolect va fi aplicată şi în Oradea. "Dar până atunci trebuie să ne obişnuim să colectăm separat fracţiile deja instituite", mai zice Birta. Asta înseamnă că reciclabilele se aruncă în sacii sau pubelele galbene, biodeşeurile în recipientele maro, iar hainele nefolositoare în pubelele negre, printre deşeurile reziduale.