După ce mai mulţi oameni s-au revoltat spunând că nu doresc să-şi dea CNP-ul recenzorilor, Institutul Naţional de Statistică informa că acest lucru nu mai este obligatoriu. Acum, acelaşi institut revine şi spune că românii trebuie să-şi dea CNP-ul, existând şi o bază legală. Informaţia e susţinută şi de Ministerul Administraţiei şi Internelor.
Ministerul Administraţiei şi Internelor precizează că, în cadrul procesului de recenzare, colectarea codului numeric personal este stipulată prin Legea 170/2011 privind aprobarea OUG 34/2011 pentru modificarea şi completarea OG 36/2007 privind efectuarea Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din România în anul 2011.
Astfel, articolul 2, alineatul 1 prevede că "persoanele [ ....] sunt obligate să furnizeze, pe propria răspundere, persoanelor care efectuează înregistrarea în formularele de recensământ datele şi informaţiile prevăzute în programul de recensământ", iar "nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage răspunderea contravenţională a celor vinovaţi".
Totodată, articolul 12 din OUG 34/2011 prevede că "în vederea asigurării exhaustivităţii înregistrării persoanelor şi a calităţii datelor, la recensământ sunt prelucrate codul numeric personal, precum şi etnia, religia şi limba maternă, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare".
Potrivit MAI, în procesul de prelucrare a datelor, informaţiile sunt ulterior anonimizate, numele şi prenumele persoanelor nu sunt înscrise în baza de date, iar recenzorii sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea datelor.
"Mai mult, în procesul de prelucrare informaţiile vor fi utilizate numai în cadrul sistemului informatic statistic naţional (în interiorul reţelei VPN criptat). În baza de date ORACLE pe serverul INS nu există niciun fel de corespondenţă CNP - Nume şi prenume. La un an după încheierea prelucrării, formularele cu datele individuale vor fi distruse fizic, conform normelor şi procedurilor legale", a precizat MAI.
Declaraţiile populaţiei înregistrate la recensământ nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele statistice şi nici pentru stabilirea unor drepturi sau obligaţii. Informaţiile furnizate de populaţie vor fi utilizate exclusiv în scop statistic, nu vor fi comunicate altor instituţii şi nu vor putea fi folosite, în nicio situaţie, de alte instituţii în scopuri de impozitare/taxare fiscală, de îngrădire sau limitare a unor drepturi sau de pierdere a cetăţeniei, potrivit MAI.