Despre Valea Iadului se spune că, în săptămânile în care liliacul carpatin este înflorit, arată ca Raiul. Anul acesta, însă, Raiul este sărac...
Lipsa de instruire şi excesul de zel dovedite de un angajat al Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri a dus la dispariţia liliacului din inima rezervaţiei, adică din împrejurimile cantonului Murgaşu. Responsabil cu măsurarea debitelor, bărbatul a vrut să facă curăţenie în jurul cantonului, defrişând buruienile, tufărişul, dar şi arbuştii protejaţi de lege.
Relicvă glaciară
Liliacul carpatin sau transilvănean (cu denumirea ştiinţifică Syringa josikaea) este o relicvă glaciară, care se găseşte pe porţiuni restrânse ale lanţului carpatic din România şi Ucraina. La prima vedere, arbustul seamănă foarte bine cu liliacul comun, însă florile movulii (foto), care se deschid în luna iunie, sunt mai lungi şi tubuloase.
În ţara noastră, arbuşti din această specie endemică au fost observaţi în Munţii Maramureşului şi în Bihor, pe Valea Iadului, Valea Arieşului şi Valea Aleului. Pe Valea Iadului, cei mai mulţi erau concentraţi în jurul cantonului Murgaşu din Stâna de Vale, motiv pentru care o suprafaţă de 2 hectare a fost delimitată ca arie protejată, astfel încât liliacul să înflorească liniştit acolo.
Un raport din 2016 publicat pe site-ul Ministerului Mediului arată că reducerea numărului de exemplare este "o problemă deosebit de gravă", provocată de furtul de plante. Tocmai ca să atragă atenţia asupra speciei, an de an, asociaţia Aqua Crisius, custodele Văii Iadului, organizează Ziua Liliacului Carpatin şi duce copii în tabără la Murgaşu.
Drujbaşul de la ABA
În această vară, în inima ariei protejate, liliacul nu mai înfloreşte, însă, şi nu din cauze naturale, ci din ignoranţa unui "Dorel"!
În luna mai, un angajat al Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri, responsabil cu măsurarea debitelor la Murgaşu, a defrişat toţi arbuştii din jur, ca şi cum ar fi fost nişte buruieni inutile. Bărbatul, un localnic din Budureasa, ar fi vrut să facă curăţenie, ca să asigure acces uşor la puntea de măsurători şi să nu le lase viperelor niciun ascunziş.
Individul fie nu ştia că în jurul cantonului creşte liliacul carpatin, fie acest "detaliu" nu l-a interesat deloc. Cert este că a "ras" întreaga zonă, iar şapte arbuşti de liliac carpatin vechi de cine ştie câte sute de ani au devenit material de compost. În urma lui, au rămas doar rădăcinile din care, ca norocul, răsar lăstari noi.
De capul lui
Şefii ABA Crişuri susţin că subordonatul lor n-ar fi recunoscut arbuştii. "Din neatenţie, întrucât vegetaţia încă nu era înfrunzită, a tăiat ramurile de la şapte exemplare de liliac transilvănean", se arată într-un răspuns transmis, la solicitarea BIHOREANULUI, de directorul ABA Crişuri, Pásztor Sándor (foto), reinstalat în funcţie săptămâna trecută, după mazilirea PNL-istului Ionel Avrigeanu.
Este greu de crezut însă că arbuştii erau neînfrunziţi în luna mai, adică cu o lună înainte să înflorească. În plus, în zonă există panouri informative, puse de Aqua Crisius, pe lângă care angajaţii ABA Crişuri trec de fiecare dată când urcă la canton, aşa că angajatul n-are nicio scuză că n-a ştiut ce taie. La fel, n-are scuze nici instituţia care trebuia să-l instruiască şi care acum se delimitează de fapta sa. "Angajatul nu a primit sarcini în acest sens, acţiunea fiind una individuală", a mai transmis Pásztor.
Culmea este că zona cantonului nici măcar nu este proprietatea ABA, ci a Episcopiei Greco-Catolice, unde hidrologii sunt chiriaşi. Aşadar, "drujbaşul" a produs o pagubă nu doar mediului înconjurător, ci şi episcopului Virgil Bercea, un cunoscut iubitor de natură şi de flori...
A comis-o iar!
Problema a ajuns şi în atenţia comisarilor Gărzii de Mediu Bihor, care recent au fost în control şi au confirmat că arbuştii au fost defrişaţi fără pic de responsabilitate. "Vom face un denunţ penal", spune comisarul-şef Sever Şerbănescu, cu trimitere la Ordonanţa 57/2007 privind regimul ariilor naturale, care prevede că distrugerea cu intenţie a plantelor protejate este infracţiune şi se pedepseşte cu până la 3 ani de închisoare.
Speriat de consecinţele faptei sale, după controlul Gărzii de Mediu, acelaşi angajat a comis-o din nou: a replantat în jurul cantonului lăstari de liliac carpatin, ignorând însă că sunt importante şi ocrotite doar exemplarele sălbatice, nu cele puse de mâna omului.
În plus, nu e clar de unde a luat cantonierul puieţii. ABA Crişuri susţine că provin din afara ariei protejate, dar comisarii de mediu trebuie să stabilească dacă este aşa sau, de fapt, cantonierul a rupt lăstarii tot de pe teritoriul ariei protejate.
Ceea ce i-ar putea aduce un al doilea dosar penal, dar şi titlul de distrugătorul anului în natura din Bihor...