Pentru a face aceste hărţi, hidrologii au făcut mai multe zboruri cu avionul şi cu elicopterul, în urma cărora au obţinut modelul digital al cursului de apă şi al zonei adiacente. "Pentru a urmări debitele cursurilor de apă, au fost realizate lucrări de modelare hidrologică pe întreg bazinul hidrografic, în timp ce, pentru cele patru cursuri principale de apă s-au făcut şi modelări hidraulice prin care se poate urmări zona inundabilă", se arată într-o informare transmisă de ABA Crişuri.
Pe lângă zboruri, hidrologii au făcut şi lucrări în teren, adică ridicări topografice convenţionale, care s-au concretizat în hărţi în format GIS, adică geospaţial. Studiile s-au întins în total pe o lungime de 1.601 km, din care 649 km pe râurile principale şi 952 pe afluenţii acestora.
"Pe baza acestor informaţii, hărţile de hazard la inundaţii indică cu exactitate zonele inundabile. Acest proiect vine în beneficiul a 127 de localităţi din bazinul hidrografic Crişuri. Din suprafaţa totală a bazinului hidrografic, aproximativ 1500 km² reprezintă suprafaţă potenţial inundabilă", a precizat Dumitru Voloşeniuc, şeful ABA Crişuri.
În Bihor, cele mai multe zone inundabile sunt pe râul Crişul Negru şi afluenţii acestuia, cum ar fi pe raza comunelor Tulca şi Cărpinet ori a oraşelor Ştei şi Vaşăcu. Probleme sunt, însă, şi pe Crişul Repede, în zona Aleşdului, ori pe Barcău, în zona Balc-Chişlaz.
ABA Crişuri a pus hărţile de hazard la dispoziţia consiliilor judeţene din Bihor, Arad, Cluj, Hunedoara, Satu Mare şi Sălaj, care ar trebui să le transmită mai departe primăriilor vizate.