- Amenzi record pentru firma de apă și canalizare controlată de primarii UDMR din Bihor
- În loc să curețe apele uzate, firma Apă Canal Nord Vest doar le „plimbă” prin stațiile de epurare, iar apoi le varsă în Ier și Barcău, poluare pentru care a adunat deja amenzi de peste un milion de lei
În mai multe localități din nordul Bihorului, oamenii sunt sufocați de propria murdărie. Râurile Barcău și Ier, tot mai subțiate din pricina secetei, duc la vale și dejecțiile colectate în rețelele de canalizare. Mizeriile ar trebui curățate în stațiile de epurare administrate de firma Apă Canal Nord Vest, controlată de primăriile cu edili UDMR, dar epurarea este, în multe cazuri, fictivă: apele ies din stații la fel de murdare cum au intrat.
Poluarea afectează mediul și oamenii, dar și firma, care deja a încasat amenzi de peste un milion de lei. Cu toate acestea, săptămâna trecută, când BIHOREANUL a luat la pas malurile râurilor, acestea erau în continuare contaminate cu ape pestilențiale.
Proces tehnologic „sărit”
Problemele au ieșit la iveală la începutul lunii mai, când publicația Átlátszó Erdély a găzduit o investigație realizată de biologa Babos Krisztina, potrivit căreia firma Apă Canal Nord Vest SA, deținută de 25 de UAT-uri din nordul Bihorului, aproape toate cu primari UDMR, cărora le furnizează apă și servicii de canalizare, nu epurează corespunzător apele menajere colectate de la populație, ci le aruncă așa cum sunt, contaminate, în râurile Ier și Barcău.
Babos a descoperit dintr-o întâmplare o astfel de deversare în comuna unde locuiește, Sălacea. „Am mers apoi și la alte stații de epurare și am văzut că la fel se întâmplă la Săcueni, Diosig, Sălard”, a explicat femeia pentru BIHOREANUL.
În mod normal, o stație de epurare preia apele uzate din canalizare și le trece prin mai multe etape de curățare înainte să le deverseze într-un râu. Mai întâi, sunt reținute reziduurile mari și nisipul, apoi sunt separate nămolul, grăsimile și alte impurități, iar în etapa biologică bacteriile „consumă” materia organică din apă. La final, aceasta ar trebui să fie suficient de pură încât să poată fi evacuată fără a dăuna faunei și florei.
Din stațiile inspectate de Babos, apa ieșea, însă, la fel de murdară cum intra. Analize de laborator au scos la iveală că la Sălacea apa așa-zis epurată conținea amoniu de 27 de ori peste limita maximă admisă, turbiditatea de 6 ori, concentrația de materii organice de 7 ori, cea de detergenți de peste 3 ori mai mare, iar a uleiurilor și grăsimilor de peste 2 ori mai mare decât valoarea admisă. Semn că n-a trecut, de fapt, prin procesul tehnologic de curățare.
Autoritățile confirmă
Femeia a reclamat problema Administrației Bazinale de Apă Crișuri și Gărzii de Mediu, care au declanșat controale. Între timp, însă, reprezentanții Apă Canal Nord Vest au ripostat amenințător. „M-am trezit cu directorul Balogh Ferencz și cu alți angajați la mine la poartă, amenințându-mă că vor întoarce oamenii împotriva mea și mă vor alunga din sat dacă mai fac reclamații”, zice Babos.
Nu s-a lăsat intimidată, iar sesizările pe care le-a făcut nu doar că s-au confirmat, ci s-au lăsat și cu amenzi usturătoare. „La momentul controalelor, în toate cele patru stații apa uzată fecaloid menajeră nu era epurată, ci se deversa direct în Ier și Barcău. La Săcueni și Diosig situația e și mai gravă, pentru că stațiile de epurare nici măcar nu au autorizație de mediu”, spune Sever Șerbănescu (foto), șeful Gărzii de Mediu Bihor. Direcția de Mediu Bihor a refuzat autorizarea tocmai pentru că instalațiile, nefiind conforme, nu sunt funcționale.
Pentru neregulile depistate, comisarii de mediu au dat amenzi de 180.000 lei. „Anul trecut am mai amendat același operator, pentru aceleași probleme, cu 150.000 lei, în urma unor controale tot la Diosig, Săcueni și Sălacea”, zice Șerbănescu.
Și controalele ABA s-au lăsat cu amenzi. La solicitarea BIHOREANULUI, instituția a confirmat că, după controalele din luna mai, dar și din anii trecuți, a amendat operatorul cu un total de 754.000 lei. De fiecare dată, motivul a fost același: evacuarea apelor murdare în canale sau râuri. În total, Apă Canal Nord Vest a încasat de la cele două instituții amenzi de 1.084.000 lei pentru poluarea râurilor, pe care nici nu le contestă.
Poluare acoperită
Totuși, firma continuă să polueze. Comisarii de mediu au dispus blindarea gurilor de evacuare din stații, astfel încât apele murdare să nu mai ajungă în râuri. În mod normal, muncitorii Apă Canal Nord Vest ar trebui să scoată cu vidanjele apele uzate ajunse în stații și să le ducă la o stație funcțională, cum ar fi cea din Valea lui Mihai, doar că, după cum a constatat BIHOREANUL în teren, nu o fac.
Marțea trecută, din stațiile de epurare de la Săcueni, Diosig și Sălard apele ieșeau, tot murdare, în Ier și Barcău, împrăștiind în jur mirosuri grele. La Săcueni, gura de evacuare - aflată chiar în taluzul stației - a fost acoperită cu pământ, dar apa negricioasă și puturoasă curgea într-un canal care, mai la vale cu câțiva zeci de metri, se varsă în Valea Ierului. În Sălard și Diosig, firma nici nu s-a sinchisit să blindeze evacuările, așa cum a obligat-o Garda de Mediu, deci mizeria curge fără opreliște.
Damful emanat din gurile de evacuare este unul greu, de fecale, și se împrăștie în jur. Cum însă stațiile de epurare și evacuările se află la marginea satelor, înconjurate doar de terenuri agricole, localnicii nu sunt deranjați de duhoare.
Amenință cu „divorțul”
Pentru că oamenii nu fac reclamații, unii primari nici nu-și bat capul cu poluarea. „Sincer, n-am fost la stație și nici nu știu cum arată evacuarea. E problema firmei Apă Canal Nord Vest”, zice primarul din Sălard, Nagy Miklós. Edilul nu știe de ce stația, predată anul trecut, a fost pusă în funcțiune fără autorizația de mediu, nici ce se poate face pentru a opri poluarea, deși ar trebui să fie interesat, căci Primăria este acționar în firmă și vede că bugetul acesteia, alimentat din tarifele achitate de populație, se duce pe amenzi.
Omologul său din Diosig, Mados Attila, e mai la curent, ba chiar spune că se apucă de șantier. „Vom face noi investiții în stație, pentru că trebuie să funcționeze. În prezent, dacă apa care intră este prea poluată, stația nu funcționează”, filozofează edilul.
Un alt edil se gândește la o măsură drastică: „divorțul” de Apă Canal Nord Vest. „De trei ani am avertizat firma, inclusiv în scris, că evacuarea din stație poluează râul. Nu s-a făcut nimic, așa că am anunțat că anul viitor, când ne expiră contractul de delegare a serviciului de apă și canalizare, luăm în calcul să renunțăm la serviciile firmei”, spune primarul din Sălacea, Horváth Béla (foto).
Potrivit acestuia, instalațiile din stație sunt uzate și trebuie schimbate, dar Apă Canal Nord Vest amână investițiile. „Când nu au fost bani în firmă, am înțeles. Dar acum, de câțiva ani, de când și-a amenajat parcuri fotovoltaice, firma face profit”, zice primarul.
Aceeași firmă, alte probleme
Sălacea nu ar fi prima comună care renunță la Apă Canal Nord Vest. În 2024, la fel a făcut și Borșul, deși, culmea, este chiar cea care a înființat firma la care ulterior au aderat și alte comune cu primari UDMR. Aleșii aveau nevoie de un operator regional care să preia rețelele locale construite de ei, capacitatea unei asemenea firme fiind mai mare. În plus, doar o companie care operează în mai multe UAT-uri este eligibilă să acceeze fonduri europene pentru investiții.
Borșul a ieșit din asociere din cauza tarifelor practicate de Apă Canal Nord Vest, considerate prea mari, așa că în comună serviciile de apă și canalizare sunt asigurate din nou de propria firmă a Consiliului Local.
De-a lungul anilor, Apă Canal Nord Vest a fost criticată și pentru apa de calitate îndoielnică pe care o furnizează, problemă care încă persistă în unele sate, unde forajele ar trebui dublate cu instalații de filtrare, care, însă, costă.
Conform datelor financiare, în 2025 firma a ajuns la o cifră de afaceri de 14,6 milioane lei și un profit de 220.000 lei. În 2024, profitul fusese chiar mai mare, de 525.000 lei. Firma are 60 de angajați, dar nu și suficienți biologi și ingineri care să țină stațiile de epurare funcționale.
Bogat... în planuri
Directorul Balogh Ferencz (foto) admite că stațiile de epurare au probleme, dar susține că deversările sunt „incidente ocazionale”, nicidecum o regulă, cum par să demonstreze amenzile repetate încasate. „Noi am preluat aceste stații de la primării și încercăm, rând pe rând, să le facem funcționale”, zice el, chestionat de BIHOREANUL.
Principalul neajuns ar fi că instalațiile au fost proiectate pentru ape cu un anumit nivel de poluare, dar cele care intră în stații sunt mult mai murdare. „Când se întâmplă asta, instalațiile nu fac față și nu epurează”, spune directorul, promițând că toate evacuările vor fi blindate, cum a impus Garda de Mediu.
Ca să rezolve problema, Apă Canal Nord Vest are intenția să construiască o mega-stație de epurare, la Săcueni, care va trata dejecțiile pompate din sate. „Acum lucrăm la aplicația pentru proiect, dar avem finanțarea asigurată”, zice Balogh. Investiția, afirmă el, va fi finalizată până la 31 decembrie 2029. Până atunci, n-are alte soluții, decât reparații punctuale. Deci râurile vor fi poluate aproape sigur, încă trei ani, de canalizările Apă Canal Nord Vest...
SCRISORI DESCHISE
Alarmă pentru Ungaria
Deversările de ape murdare în râurile Ier și Barcău, care își continuă cursul în Ungaria, au fost semnalate și autorităților din țara vecină. Biologa Babos Krisztina a publicat, tot în Átlátszó Erdély, o scrisoare deschisă adresată lui József Gacsályi, șef adjunct al Direcției Generale Naționale de Gospodărire a Apelor (cel care a anunțat proiecte pentru retenția apei cu scopul de a combate seceta), semnalându-i că apa neepurată ajunge în Ungaria, într-un context agravat de secetă.
De la București, și partidul SENS a trimis o scrisoare ministrului ungar al Mediului, László Gajdos, pe aceeași temă, justificând demersul prin „lipsa unui guvern funcțional” în România și prin faptul că vocile celor care semnalează problema „se pierd în zgomotul crizei politice”.
Deocamdată, ambele apeluri au rămas fără răspuns. Mai multe publicații din Ungaria le-au preluat, dar autoritățile din țara vecină nu au avut, deocamdată, o reacție oficială.