"Pe termen mediu, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), împreună cu specialiştii Facultăţii de Geologie şi Geofizică (din cadrul Universităţii Bucureşti şi în colaborare cu Asociaţia Hidrogeologilor - n.r.), lucrează la un proiect în urma căruia vom vedea starea exactă a zăcământului, pentru că ultima verificare s-a făcut prin anii 70, deci acum 40 de ani. Sigur, trebuie văzut un echilibru foarte important între activitatea economică din zonă şi activitatea ştiinţifică", a explicat Pop.
La pescuit, pe lac
Măsurile pe termen imediat au început să fie aplicate încă din 8 septembrie. "Am deplasat în teren o echipă de specialişti în hidrogeologie cu mare experienţă în ape minerale geotermale, cu cărţi şi cu documentaţii publicate. Echipa e în teren de luni şi a început un program de inventariere a resurselor pentru a determina, în noiembrie, cauzele ce ar avea o legătură directă cu situaţia lacului şi un plan de măsuri urgente necesar a fi implementat", a precizat Aurel Gheorghe, director general de inspecţie şi supraveghere teritorială a activităţilor miniere şi petroliere la ANRM.
Specialiştii au atras din nou atenţia că lacul Ochiul Mare e în pericol să dispară, sugerând şi că paza rezervaţiei lasă de dorit.
"Ochiul Mare e mic! Ieri, când am fost în el, erau 5 pescari care prindeau roşioare (peşte termal, roşioara lui Racoviţă - n.r) acolo cu beţişoare. Situaţia este gravă şi urgenţa este refacerea stării faunei şi florei din lac. Noi, adică Asociaţia Hidrogeologilor şi Facultatea, vom face un studiu în care vom evalua de ce a coborât nivelul apei. Cauza iniţială, presupusă, este supra-exploatarea apelor geotermale din acest acvifer. Adică forajele care există în evidenţa sau neevidenţa oficialităţilor scot mai multă apă decât poate să dea acest acvifer şi atunci nivelul apei în lac coboară şi moare ce-i acolo, că n-are cum să trăiască", a explicat, la rândul său, Daniel Scrădean, profesor de geologie al Facultăţii de Geologie şi Geofizică a Universităţii Bucureşti, precum şi preşedinte al Asociaţiei Hidrogeologilor din România.
Forajele, sub lupă
Profesorul Adrian Iurkiewincz, cercetător ştiinţific la aceeaşi Universitate, a precizat că până în luna noiembrie, echipa din teren va instala un sistem de monitorizare, va preleva probe pentru analize chimice şi de izotopi de mediu, "în vederea descifrării vârstei actuale" a lacului şi se vor face şi teste menite să arate dacă bazinul geotermal din Băile Felix şi 1 Mai este în vreun fel afectat de cel din Oradea.
"Din momentul în care sistemul de monitorizare va fi instalat şi vom constata că funcţionează în corelare cu debitele extrase, vom încerca efectuarea unor teste, mai întâi în plan local, în Felix şi 1 Mai, prin opriri controlate ale unor foraje şi vom vedea influenţele în sistemul de monitorizare şi asupra lacului, şi apoi, într-o a doua etapă, care s-ar putea derula chiar şi în paralel, ar fi identificarea relaţiilor de interferenţă între sondele de exploatare de apă geotermală din Oradea şi sondele de exploatare de apă geotermală din 1 Mai", a spus specialistul.
Informaţiile strânse în teren vor fi folosite apoi la evaluarea stării exacte a lacului, specialiştii sperând că în noiembrie cel târziu să ştie exact câtă apă iese zilnic prin forajele existente, pentru ca ulterior să se ia măsuri pentru ca apa din rezervaţia naturală să nu mai scadă sub nivelul optim.
Măsuri pentru toţi
Întrebat de jurnalişti care sunt celelalte măsuri luate pentru remedierea situaţiei, prefectul Claudiu Pop a spus că, între altele, "s-au prelevat mostre de nuferi, peştişorii Roşioara lui Racoviţă, melci şi s-au pus în laboratoare şi s-au izolat pentru a putea fi reproduse oricând situaţia o permite".
"Sigur, aşa cum am mai spus, dacă va fi cazul, se va merge la reducerea debitelor sau posibil, experimental, închiderea a 70-80% din foraje pe o anumtă perioadă, pentru a vedea dacă acest lucru regenerează la suprafaţă cel puţin zăcământul", a conchis prefectul.
Pe de altă parte, legat de observaţia cu pescarii din rezervaţie, Claudiu Pop a spus că l-a atenţionat pe actualul custode al rezervaţiei, Muzeul Ţării Crişurilor. "M-a surprins când domnul profesor mi-a spus că pescuiau unii în lac. Să ne înţelegem: şi Muzeul, custodele, are responsabilitatea lui! E inadmisibil să zici că lacul dispare, dar tu să laşi oamenii să pescuiască", a spus el.