Factorii de risc ai hipertensiunii arteriale (HTA) esenţiale sunt reprezentaţi de ereditate, vârstă, sex, rasă, asocierea cu alte boli şi factori de mediu.
Aceştia din urmă se referă la consumul de sare în exces (se consideră că un aport de 2 g de sare pe zi ar reduce semnificativ riscul de boală), excesul alimentar (obezitatea se însoţeşte frecvent cu HTA, iar scăderea ponderală este urmată la mulţi obezi de scăderea valorilor tensionale), consumul de alcool (studiile efectuate pe alcoolici dependenţi au arătat că circa 50% din ei prezintă valori tensionale crescute, care se normalizează după dezalcoolizare; cel mai intens efect îl are berea, urmată de vin şi de băuturile tari; se consideră că un consum de peste 60 ml de etanol pe zi determină creşteri tensionale şi risc de HTA; berea conţine 2 până la 5 g de etanol la 100 ml, vinul între 8 şi 16 g şi băuturile distilate între 20 şi 40 g la 100 ml), fumatul (nicotina produce o creştere a tensiunii arteriale şi, în prezenţa altor factori de risc, face ca fumătorii să fie mai predispuşi la complicaţiile majore ale HTA), stresul prelungit şi unele medicamente (estrogenii, indometacina, amfetaminele etc.)
Atenţie!
Tratamentul medicamentos al HTA este indicat şi recomandat numai de către medic. Există şi un tratament nemedicamentos cu efecte benefice asupra bolii, reprezentat de o restricţie în aportul de sare, reducerea excesului ponderal, practicarea exerciţiului fizic (ca mersul pe jos, alergatul, înotul, ciclismul, dar se va evita sportul de performanţă, alpinismul, munca grea, expunerea excesivă la soare, iar în formele mai severe se contraindică zborul cu avionul la altitudini mari şi conducerea automobilului) şi controlul stresului.
Reţineţi!
Prevenirea HTA trebuie făcută încă din copilărie şi se bazează pe eliminarea sau reducerea factorilor de risc cunoscuţi. Astfel, este utilă o alimentaţie corectă, cu mai puţine grăsimi animale şi mai multe legume şi fructe proaspete, cu mai puţină sare şi cu consum moderat de alcool; se va evita fumatul, sedentarismul, obezitatea şi abuzul de medicamente, acordându-se o atenţie deosebită odihnei şi relaxării. Controlul medical periodic ar trebui să fie obligatoriu, medicul de familie fiind cel care poate aprecia eventuala predispoziţie genetică, efectul unor factori de risc şi măsurile de profilaxie necesare.