Peste un an, toţi bihorenii, chiar şi cei care locuiesc în cele mai îndepărtate cătune, vor trebui să plătească o factură de salubritate şi să-şi trimită gunoaiele la reciclat. Este regula cea mai importantă a sistemului de management integrat al deşeurilor implementat de Consiliul Judeţean Bihor printr-un proiect în valoare de 50 de milioane de euro, din care mare parte fonduri europene.
"Nimeni nu a fost niciodată pregătit să plătească pentru ceva ce până atunci nu a mai plătit, dar niciun bihorean nu va avea de ales", explică managerul proiectului, Horia Carţiş.
Proiect pentru natură
- De ce are nevoie Bihorul de un sistem integrat de management al deşeurilor?
- Este o obligaţie asumată de România la aderarea la Uniunea Europeană. De asemenea, era nevoie pentru că nici în mentalul poporului, nici în administraţie nu s-a înţeles că trebuie să colectăm selectiv gunoiul.
- Ce presupune, concret, acest proiect? Cum va îmbunătăţi viaţa bihorenilor?
- Concret, proiectul presupune construirea unor staţii de sortare şi transfer la nivelul întregului judeţ, care va fi împărţit în şase zone, respectiv închiderea vechilor depozite neconforme. Nu ştiu dacă acest proiect va îmbunătăţi viaţa bihorenilor, dar cu siguranţă va avea mai multă grijă faţă de mediu. Pentru bihoreni va presupune un efort suplimentar, pentru că toţi cetăţenii vor trebui să arunce gunoiul în patru fracţii: menajer, respectiv plastice cu metale, hârtii cu cartoane şi sticle.
- Ce este o staţie de sortare?
- Locul în care se sortează deşeurile reciclabile adunate de la populaţie, dacă acestea au fost totuşi amestecate, înainte de a fi aduse la Oradea, la depozitul ecologic.
Preţuri ca-n Oradea
- Care este stadiul proiectului? De ce durează atât de mult implementarea lui?
- Durează atât de mult pentru că vorbim de un proiect de peste 50 de milioane de euro, direct evaluat de Comisia Europeană. Dacă ne uităm în ce etape sunt alte proiecte SMID din ţară, noi stăm chiar bine: am început lucrările în 2015 şi azi avem finalizate lucrările la staţia de tratare mecano-biologică (TMB), facem recepţia lucrărilor pentru toate staţiile de transfer şi sortare şi pentru închiderea depozitelor neconforme. Lucrăm în paralel la caietele de sarcini pentru procedura de delegare, căci se vor încheia contracte de 8 ani cu operatori regionali de salubritate şi pentru administrarea staţiei TMB.
- Ce se va schimba, concret, în următorii ani în gestionarea gunoaielor?
- Vor creşte costurile de salubritate. Toate primăriile din Bihor şi-au asumat că toţi localnicii vor încheia contracte de salubritate, la costuri reale. Probabil, toţi bihorenii vor ajunge să plătească un preţ similar celui care se achită acum în Oradea. În toate localităţile, deşeurile se vor colecta selectiv, iar oamenii, cu cât vor recicla mai mult, vor plăti mai puţin.
Arunci, deci plăteşti!
- Este omul de la ţară pregătit să plătească pentru ridicarea deşeurilor? Cum vor fi acomodaţi cu noul sistem?
- Nimeni nu a fost niciodată pregătit să plătească pentru ceva ce până atunci nu a mai plătit. Pentru cei care acum nu au un contract şi aruncă pe unde apucă, va fi o explozie. Dar pentru a ne asigura viitorul, trebuie să ne asumăm costuri. Nu trebuie să privim factura de salubritate ca pe o încărcare, ci să realizăm că aşa avem grijă de copiii şi nepoţii noştri. Nu ne este totuna dacă mâine vom mai avea sau nu ape curate.
- Care este stadiul staţiei de tratare mecano-biologică a deşeurilor, din Episcopia? Cum va funcţiona ea, propriu-zis?
- Ea va fi funcţională când se vor termina toate licitaţiile, pentru că este o verigă din sistem: preia deşeul menajer, îl tratează astfel încât să rezulte un compost, care va fi folosit la lucrări de acoperire a unor situri contaminate sau va fi depus la groapa ecologică. Chiar şi aşa, beneficiul staţiei va fi că reduce greutatea gunoiului cu 30-40%.
Se schimbă operatorii!
- Proiectul prevede şi achiziţie de echipamente. Ce se va cumpăra?
- În mare parte pubele şi containere tip clopot, care vor fi împărţite primăriilor, pentru colectarea deşeurilor pe fracţii. De asemenea, se vor achiziţiona 20.000 de compostoare, recipiente în care cetăţenii vor depozita resturile menajere care fermentează.
- Când estimaţi că se vor organiza licitaţiile pentru operatorii regionali de salubritate? Ce se întâmplă cu firmele care au contracte în derulare?
- Mi-e greu să fac o estimare, sunt proceduri independente de noi. Caietele de sarcini sunt aproape finalizate, vor trebui aprobate de fiecare primărie, apoi de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice. Probabil că anul viitor vom finaliza. Cât despre contractele în derulare, primăriile şi operatorii vor găsi o soluţie de reziliere.