Furtul de apă termală care a făcut ca în ultimii doi ani lacul cu nuferi din Băile 1 Mai să rămână pe sec a ajuns în sfârşit o prioritate "pe bune" a autorităţilor. Săptămâna trecută, prefectul Claudiu Pop a dispus înfiinţarea unei comisii care să depisteze toate forajele ilegale din zonă, pentru a descoperi cine fură şi pune în pericol dispariţia unei rezervaţii unice în Europa.

Însoţiţi de Poliţie, reprezentanţii a cinci instituţii au controlat pentru prima oară toate pensiunile din Sânmartin, reuşind să obţină şi primele rezultate concrete.

Lac termal îngheţat

În decembrie 2011, naturaliştii de la Muzeul Ţării Crişurilor trăgeau un semnal de alarmă disperat: lacul cu nuferi din Băile 1 Mai, rezervaţie naturală protejată, era secat şi îngheţat, fapt ce periclita chiar supravieţuirea nuferilor care au făcut celebră staţiunea.

O echipă de scafandri au făcut măsurători în adânc şi au constatat că izvoarele subterane ce alimentează lacul erau moarte. Pentru a-l salva, muzeografii l-au pus pe "respiraţie artificială", pompând în lac apă termală de la un foraj din apropiere. Apoi, pe baza unor studii, au informat autorităţile că scăderea debitului avea drept cauză furtul de apă şi exploatarea iraţională a acestei resurse de către unităţile turistice. "După 1990, monitorizarea exploatării apei geotermale în Sânmartin a scăpat total de sub control, realizându-se după estimările noastre peste 100 de foraje ilegale pentru vile şi pensiuni în Băile 1 Mai şi Felix. Acestea influenţează funcţionarea ecosistemului din aria naturală protejată", arătau specialiştii Muzeului în referatul trimis în februarie 2012 Ministerului Mediului, dar şi forurilor locale şi judeţene. Niciuna dintre autorităţi nu a mişcat, însă, niciun deget ca să prindă hoţii, ci doar au întreţinut o intensă, dar sterilă, corespondenţă pe această temă.

Din martie 2012, nivelul şi temperatura apei au revenit la normal, dar numai pentru scurt timp. La începutul acestei luni, o altă scădere drastică a nivelului apei arăta că izvoarele sunt din nou secătuite. Conducerea Muzeului a cerut din nou ajutor de la Prefectură, Garda de Mediu şi Agenţia de Protecţia Mediului, pentru a opri furtul.

Pe teren

Pe 16 august, prefectul Claudiu Pop a dispus înfiinţarea unei echipe de control care să identifice forajele ilegale. Pe lângă reprezentanţii Prefecturii şi Primăriei Sânmartin, din comisie mai fac parte cei ai Agenţiei Naţionale a Resurselor Minerale (ANRM), Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) şi Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, cu toţii având sarcina să verifice la faţa locului toate pensiunile şi vilele.

În perioada 17-24 august au fost verificate 120 de vile, pensiuni, moteluri şi hoteluri deţinute de persoane fizice şi de firme, cei controlaţi fiind puşi să declare dacă deţin vreun foraj, ce tip de apă extrag (rece sau caldă), dacă au piscine şi ce surse de căldură folosesc, iar la final să semneze pe propria răspundere. Apoi, inspectorii au verificat fiecare colţ al proprietăţii, pentru a găsi aşa-numitele cămine sau alte construcţii care ar putea masca forajele.

Cu acoperire

Descinderile au început anevoios, pentru că mulţi proprietari au fost de negăsit. Chiar şi aşa, primele rezultate au apărut, inspectorii găsind deja patru situaţii de ilegalitate făţişă. Aşa cum bănuiau încă dinaintea declanşării acţiunii, au descoperit că şmecheria cel mai frecvent folosită în furtul de apă termală este obţinerea de la Administraţia Bazinală de Apă Crişuri (ABAC) a unor autorizaţii pentru extracţia de apă rece, după care - sub acoperirea acesteia - au făcut foraje la adâncimi mai mari decât cele autorizate, pentru a ajunge la zăcământul de apă termală pe care apoi îl exploatează fără a mai cere licenţă din partea ANRM. Poate şi pentru că, dată fiind situaţia, nici nu ar fi primit asemenea acord.

Primul dintre cei în curtea cărora a fost găsit un asemenea foraj autorizat pentru apă rece este PFA Dorel Ţărmureanu, care deţine în satul Cordău o vilă cu camere de închiriat şi cu psicină în care, însă, se afla apă termală. Forajul a fost închis şi, pentru că aşa cere legea, controlorii l-au obligat pe proprietar să prezinte analize de laborator pentru a vedea dacă apa extrasă este sau nu geotermală. "Mă conformez", a precizat Ţărmureanu în actul de constatare.

Proprietarul altei pensiuni, Pavel Soane, are tot un foraj autorizat pentru apă rece menajeră, dar foloseşte apă termală atât pentru piscină, cât şi pentru încălzirea vilei, tot fără licenţă de la ANRM. Prins în fapt, bărbatul a pretins nici mai mult, nici mai puţin decât că a nimerit "întâmplător" zăcământul.

Un alt caz a fost depistat la o vilă din cartierul Beverly Hills, proprietate a firmei Agrodumpex SRL. Conform constatărilor inspectorilor, "în curte a fost depistat un foraj nefuncţional, dar nu s-au putut da date privind adâncimea şi caracteristicile acestuia". Proprietarul, care nu avea nici măcar autorizaţie pentru extragerea apei reci, a fost somat să prezinte documentele în baza căruia a făcut forajul, dar evident nu a avut ce arăta.

O altă metodă de "furt", la limita legalităţii, este practicată de unele dintre cele 49 de pensiuni care cumpără legal de la SCT Felix SA apă termală, pentru nevoile proprii, dar care revând o parte din ea altor pensiuni, transformându-se în intermediari. "Noi interzicem furnizarea apei către terţi, dar nu putem controla pe nimeni", spune Teodor Constantin, şef sector exploatare apă geo al SCT Felix. Poate tocmai bazându-se pe asta, proprietarii pensiunii Selina revând o parte din apa cumpărată vecinilor de la pensiunea Sorelo. "Nici nu am ştiut, soţul meu s-a ocupat de asta, dar el a murit. Voi intra în legalitate", a promis reprezentanta pensiunii Selina, Floare Pruncuţ.

02 Serac Doina.jpgHoţi sau nu?

Pentru că instituţiile au competenţe limitate prin lege, dar şi pentru că în afacere sunt implicate prea multe persoane, unele cu "spate", va mai trece ceva timp până când autorităţile vor aplica şi sancţiuni drastice. Motivul îl explică Radu Miron, şeful ANRM Oradea: "Ca să demonstrezi că apa extrasă din sol e termală, este nevoie de analize de laborator, ceea ce necesită timp. Abia după ce hoţul este astfel dovedit, putem ca în baza Legii Minelor să facem plângeri penale, furtul de apă termală fiind pedepsit cu închisoare între 6 luni şi 2 ani".

Aşa stând lucrurile, autorităţile par să prefere sacţiuni mai blânde, date pentru efectuarea de foraje fără autorizaţie de construcţie, faptă pedepsită doar contravenţional, cu amenzi între 1.000 şi 100.000 de lei. "Toţi cei depistaţi fără autorizaţii şi certificate de urbanism vor fi amendaţi pentru nerespectarea Legii 50 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii", spune Doina Serac (foto), consilier la comisia de urbanism a Primăriei Sânmartin.

Chiar şi aşa, prefectul promite că nu va mai tolera nicio ilegalitate. "Vom aplica legea, pentru că zăcământul de apă geotermală e limitat şi de el depinde existenţa atât a rezervaţiei de nuferi termali, cât şi viitorul staţiunilor Băile 1 Mai şi Felix", spune Claudiu Pop. Adăugând că, în caz contrar, singura variantă luată în calcul pentru salvarea nuferilor termali şi păstrarea Băilor ca atracţie turistică este şi mai drastică: raţionalizarea consumului de apă la toate pensiunile şi vilele. Şi-atunci să vezi secetă...

LUCRĂRI DE URGENŢĂ
Rezervaţia din Băile 1 Mai pierde apă prin maluri

Pentru a diminua fenomenul de secare a lacului cu nuferi din 1 Mai, Administraţia Bazinală de Apă Crişuri a demarat săptămâna trecută lucrări de ecranare a unor secţiuni ale rezervaţiei. Concret, lucrările vizează repararea celor două deversoare din zona Perla şi, în aval, spre Ştrandul "Venus", plus impermeabilizarea malurilor pe secţiunea de golire şi pe cea a pragului de dirijare a pârâului Peţa în lac, astfel încât pierderea de apă din lac în sol să fie cât mai mică. Lucrările urmează să fie efectuate în regim de urgenţă, termenul de finalizare fiind 1 septembrie.