Hoţul şi vardistul

Dezvăluirile BIHOREANULUI despre dezastrul provocat în sudul judeţului de balastierele ilegale ale milionarului Dorel Ungur au declanşat controale în lanţ la firma acestuia.

Specialiştii Inspectoratului în Construcţii au descins la balastiera din Tăut, unde au descoperit o serie de nereguli, dar şi pe şantierul Astaldi din DN79, unde firma afaceristului furniza balast de proastă calitate pentru fundaţia şoselei, dispunând suspendarea livrărilor. Mai mult decât atât, în urma unor verificări făcute împreună cu poliţiştii salontani, reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) au descoperit că Ungur deţine şi o balastieră clandestină în Arpăşel, motiv pentru care patronul s-a ales cu dosar penal, sub acuzaţia de executare a unor activităţi miniere fără licenţă.

Verificările care au dat în vileag ilegalităţile descoperite la firmele afaceristului au făcut şi o victimă colaterală. La scurt timp după descoperirea balastierei clandestine, corpul de control al ministrului Traian Igaş a descins la Salonta, iar şeful Poliţiei Salonta, Alexandru Roxin, a sfârşit cercetat pentru "deranjul" creat milionarului. "E un infractor în uniformă", pretinde Ungur...

Bătaie de joc

BIHOREANUL a relatat, în luna iunie, despre problemele grave create de balastiera patronată de Extract Com, firma milionarul salontan Dorel Ungur. Amenajată lângă barajul de pe Crişul Negru, în Tăut, balastiera aprovizionează de trei ani mai multe şantiere deschise de firma de construcţii a afaceristului, iar din primăvara acestui an şi lucrările de reabilitare a DN79, efectuate de compania italiană Astaldi. Convoaiele de camioane care tranzitau zona au provocat o serie de stricăciuni atât la casele localnicilor, care au crăpat în multe locuri din cauza vibraţiilor dar şi pe podurile din Tăut şi Batăr, şi pe porţiuni ale DJ 709, Tăut-Batăr, Arpăşel-Ghiorac şi Ciumeghiu-Ghiorac, primele două devenind aproape impracticabile.

În plus, localnicii susţineau că exploatarea necontrolată a balastului ar fi şubrezit şi structura de rezistenţă a stăvilarului de la barajul de pe Crişul Negru din imediata vecinătate a balastierei, astfel că toamna trecută apele revărsate au inundat terenurile agricole. Totul, în condiţiile în care, după cum avea să descopere BIHOREANUL, balastiera Extract Com funcţiona fără autorizaţie de mediu şi aviz de gospodărire a apelor, obligatorii!

În urma dezvăluirilor, directorul Administraţiei Bazinale Ape (ABA) Crişuri, Pasztor Sandor, a dispus efectuarea unei anchete şi a sancţionat firma cu 80.000 lei. Mai ales că, din evidenţa instituţiei, firma nu raportase nicio cantitate de balastru extrasă din albia Crişului pentru anul 2011. "Este un dezastru ce s-a întâmplat acolo!", a comentat, atunci, şeful ABA.

Legal şi nu prea

După apariţia articolului, Dorel Ungur a fost obligat să intre în legalitate. Pe 13 iulie, Extract Com a primit permis de exploatare din partea ANRM, pe 15 iulie a obţinut autorizaţie de gospodărire a apelor din partea ABA Crişuri, iar pe 26 iulie şi cea de mediu.

Controlul ABA Bihor a fost, însă, doar primul într-un lung şir de verificări care a urmat. Cazul a ajuns şi în atenţia Autorităţii Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare, ANRM, Gărzii Naţionale de Mediu şi Inspectoratului de Stat în Construcţii, care au solicitat serviciilor teritoriale verificarea aspectelor din articol.

Potrivit rapoartelor de control, ajunse în posesia BIHOREANULUI, specialiştii nu au putut stabili clar că craterele din drumuri, distrugerea caselor şi ruperea barajului au fost provocate de balastiera ilegală, arătând însă că "extragerile de balast din Râul Crişul Negru, viiturile repetate şi fără precedent din perioada 2010-2011, au dus la modificări majore ale albiei râului în zona pragului de fund avariat, iar situaţia poate provoca oricând inundarea terenurilor agricole din zonă". Probleme sunt, deci, cineva e de vină, doar că nu ştim cine...

Suspendat pe DN79

La balastiera de la Tăut s-au găsit, în schimb, şi alte nereguli decât cele semnalate de BIHOREANUL. Firma nu avea un regulament de organizare, personal instruit şi nici nu verifica în vreun fel conformitatea produsului livrat către diverşi clienţi, printre care şi compania Astaldi, căreia, din aprilie, îi furniza material pentru fundaţia DN79.

Pentru că neregulile puteau compromite calitatea lucrărilor de reabilitare a şoselei, ale cărei costuri se ridică la aproape 80 milioane de euro, inspectorii în construcţii au descins şi la sediul Astaldi, iar pe 10 august au dispus suspendarea livrărilor de balastru până la remedierea tuturor problemelor constatate la Tăut. Asta mai ales că au descoperit că societatea italiană fusese obligată se respingă cantităţi mari de balast necorespunzător, "din cauza conţinutului mare de material argilos şi bolovani".

Balastieră penală

Mai mult decât atât, o echipă formată din poliţiştii salontani şi reprezentanţi ANRM a descoperit că Ungur deţine şi o balastieră clandestină între localităţile Arpăşel şi Batăr, la circa 2 kilometri de DJ 709E, amenajată pe un teren privat al afaceristului. Balastiera era activă, căci atunci când a fost găsită de inspectori terenul fusese decopertat deja pe o lungime de 300 metri şi o lăţime de 30 m, iar săpăturile coborâseră la o adâncime de peste 5 m, iar asta fără ca proprietarul să fi cerut măcar aviz pentru exploatarea suprafeţei ca balastieră.

Ca atare, reprezentanţii ANRM au sesizat Serviciul de Investigare Fraudelor, solicitând anchetarea lui Ungur pentru executarea de activităţi miniere fără licenţă, interzisă de Legea Minelor 85/2003 şi sancţionată cu închisoare între 6 luni şi 2 ani."S-a făcut într-adevăr o sesizare de către ANRM, la începutul lunii august, iar în prezent se fac cercetări, însă ancheta este în fază incipientă", spune şeful serviciului, Florian Sîrca.

Unde dai şi unde crapă

Una peste alta, în ciuda abaterilor grave, afaceristul a scăpat deocamdată basma curată. Nici nu-i de mirare, în condiţiile în care relaţia de prietenie pe care Ungur o are cu preşedintele PDL Bihor, Ştefan Seremi, e de notorietate, magnatul fiind chiar asociat cu fata deputatului. Poate aşa se explică şi faptul că, în locul "vinovatului", cel care riscă să fie la răspundere pentru ilegalităţile constatate este unul dintre cei care au contribuit la descoperirea lor, şeful Poliţiei Salonta, comisarul şef Alexandru Roxin (foto).

La scurt timp după descoperirea balastierei clandestine de la Arpăşel, corpul de control al ministrului Internelor, Traian Igaş, a descins la Salonta într-un control inopinat, iar în urma verificărilor, deşi nu au descoperit abateri grave, ci numai mărunţişuri administrative, inspectorii au dispus cercetarea prealabilă a ofiţerului.

Contactaţi de BIHOREANUL, atât şeful Poliţiei Salonta, Alexandru Roxin, cât şi adjunctul IPJ Bihor, Ioan Brândaş, au refuzat să discute pe marginea subiectului. Surse bine informate susţin însă că, deşi verificările s-au făcut sub pretextul unei sesizări privind abuzuri comise de şeful Poliţiei Salonta, în spatele controlului s-ar afla afaceristul salontan, iar scopul urmărit ar fi îndepărtarea poliţistului incomod din funcţie. Care, culmea, nici nu se fereşte s-o spună!

"Infractori în uniformă"

Interpelat telefonic de BIHOREANUL pe tema controalelor dar şi a dosarului său penal, Dorel Ungur a schimbat urgent subiectul. "Au fost controale. A fost control şi la Poliţia Salonta!", a urlat milionarul, vizibil enervat. "De ei să scrieţi, de infractorii în uniformă, care fac trafic de ţigări, de alcoale, care scot bani din aparate, nu de oamenii care muncesc!", a spus Ungur, evitând orice discuţie despre ilegalităţile descoperite la firmele sale.

În loc să lămurească propriile probleme, milionarul a trecut la atacuri, jigniri şi ameninţări la adresa ziaristului care a îndrăznit să-l deranjeze. "Ştiu eu cine te comandă, dar lasă că mă ocup eu de tine, te rezolv! Ai tu familie, copii, o să-ţi arăt eu ţie", a ameninţat afaceristul. În fond, nimic nou sub soare. Omul a mai dovedit şi altă dată cum ştie să-şi facă dreptate: sau cu parul, sau cu pistolul...

Cum ancheta inspectorilor în construcţii nu a reuşit să găsească vinovatul pentru situaţia creată la Tăut, nota de plată pentru stricăciunile provocate va fi achitată tot din bani publici. Astfel, reparaţiile capitale la baraj, dispuse în urma controlului şi evaluate la peste 6 milioane de lei, se vor face din bugetul Administraţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, instituţie care are în grijă digurile şi cursurile de apă. Dar nu se ştie când, căci potrivit lui Dorin Corcheş, directorul unităţii Bihor al ANIF, bani nu sunt. "Vom face un proiect comun cu ABA Crişuri şi vom încerca să urgentăm obţinerea de fonduri", spune Corcheş.

De reabilitarea podului din Tăut şi a drumurilor judeţene afectate se va ocupa Consiliul Judeţean Bihor. Directorul tehnic al instituţiei, Filip Cheşeli, susţine că plombările se vor face din fondurile pentru reparaţiile curente, iar 2,6 kilometri din drumul judeţean Arpăşel-Ghiorac, care necesită o fundaţie nouă, se vor acoperi din fondurile pentru reparaţii capitale, evident, tot din bugetul judeţului. Cheşeli a evitat să comenteze situaţia creată. "Este drum public, este datoria noastră să îl întreţinem".