Creştinii ortodocşi şi greco catolici prăznuiesc Paştele. La miezul nopţii, preoţii au ieşit din altare pentru a le transmite credincioşilor: Hristos a înviat şi pentru a le oferi Lumina Sfântă. După trei zile de doliu, clopotele au început să bată în biserici sâmbătă noaptea.
Potrivit agenţiei de ştiri Mediafax, la Catedrala Patriarhală, Lumina Sfântă, adusă de la Ierusalim a fost oferită la slujba de Înviere de la ora 00.00 de către Patriarhul Daniel. Lumina Sfântă de la Ierusalim a fost dusă şi în Transilvania, Banat, Moldova şi Bucovina cu trei avioane de mici dimensiuni, conform unui comunicat transmis de Patriarhia Română.
Pe de altă parte, pentru noaptea de Înviere, Patriarhia a transmis preoţilor un set de reguli şi recomandări ale ISU pentru prevenirea oricăror incidente la Slujba de înviere. Prima dintre ele este ca desfăşurarea slujbelor religioasesă aibă loc în exteriorul bisericilor, iar în situaţia în care acestea se organizează în interior, accesul credincioşilor să fie limitat astfel încât să nu se supraaglomereze lăcaşul de cult. În cazul organizării slujbelor religioase în bisericile din lemn nu se va permite aglomerarea credincioşilor în interior, deoarece aceste obiective sunt de dimensiuni mici, au căile de evacuare insuficiente şi prezintă un risc foarte mare de incendiu.
Paştele este considerată cea mai importantă sărbătoare a creştinătăţii, care uneşte familia şi e un bun prilej de bucurie. La acest moment celebrăm atât învierea lui Iisus Hristos, care s-a jertfit şi a murit pe cruce pentru noi, cât şi iertarea păcatelor.
Sărbătoarea Paştelui este marcată de obiceiuri străvechi, cum ar fi primenirea casei, înnoirea hainelor, pregătirea bucatelor specifice sau ciocnitul ouălor, dar şi de obiceiul modern al schimbului de cadouri pe care le-ar aduce Iepuraşul de Paşte. Pentru români, pregătirea Paştelui înseamnă mai întâi curăţenia şi bucatele care se fac în casă. De "curăţenia de Paşte" orice gospodină trebuie să se achite în timp util şi să aibă casa lună pentru primirea musafirilor pe parcursul a trei zile de sărbătoare.
De asemenea, produsele specifice sărbătorii sunt duse la sfinţit, pasca, ouăle roşii, sticla de vin, o bucată de miel fript sau drob, branză, sare şi un colac cu lumânare pentru biserică.
După slujba de Înviere de la miezul nopţii, are loc de loc prima masă de Paşte în familie, în care se ciocnesc şi ouăle înroşite cu această ocazie. Ciocnesc mai întâi soţii între ei, apoi copiii cu părinţii, după care părinţii cu celelalte rude, cu prietenii şi vecinii invitaţi la masă.
În Duminica Învierii, obiceiul spune că la trezire, se toarnă apă rece într-un ibric, alături de un ou roşu şi un ban de argint. Omul trebuie să se spele pe faţă cu această apă, pentru a fi "roşu în obraji" şi pentru a fi bogat. Tot în această dimineaţă, majoritatea copiilor îl aşteaptă pe iepuraş cu dulciuri şi cadouri.