Hristos a înviat!

Creştinii ortodocşi şi greco catolici prăznuiesc, duminică, Paştele, cea mai importantă sărbătoare creştină. La miezul nopţii, preoţii au ieşit din altarele lăcaşurilor de cult pentru a le transmite credincioşilor că "Hristos a înviat" şi pentru a le oferi lumina sfântă. După trei zile de doliu, clopotele au început să bată din nou în biserici.

„Veniți de luați lumină”

Lumina Sfântă s-a aprins sâmbătă la ora 14.20, în Biserica Mormântului Sfânt din Ierusalim, iar la ora 18.45 a ajuns şi în România.

La fel ca în fiecare an, Patriarhul Ierusalimului a intrat în capela în care se află mormântul lui Iisus Hristos având în mâini 33 de lumânări neaprinse, acest număr simbolizând vârsta pe care o avea Iisus atunci când a fost răstignit. Aeronava care a adus Lumina Sfântă în România, pentru a fi împărţită milioanelor de credincioşi în această noapte, a aterizat în jurul orei 18.45, pe Aeroportul "Henri Coandă" din Capitală.

Potrivit Digi24.ro, Lumina aprinsă la Sfântul Mormânt a fost preluată de o delegaţie a Patriarhiei Române condusă de PS Timotei Prahoveanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, care a adus-o la Bucureşti cu un avion închiriat.

La Salonul Oficial al Aeroportului Otopeni au aşteptat reprezentanţi ai protoieriilor din Arhiepiscopia Bucureştilor şi ai celorlalte eparhii ale Patriarhiei Române, care vor lua Lumina pentru celelalte zone ale ţării, pentru a o împărţi credincioşilor la slujba de Înviere. De asemenea, Lumina Sfântă va fi oferită la slujba de Înviere de Patriarhul Daniel clerului şi credincioşilor prezenţi la Catedrala Patriarhală. 

Delegaţia BOR participă pentru a zecea dată consecutiv la slujba Sfintei Lumini de la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, mai notează sursa citată.

Slujba de Înviere

În bisericile ortodoxe, slujba de Înviere începe în jurul orei 23, în interiorul lăcaşurilor de cult. Învierea Mântuitorului nu este însă proclamată în interiorul bisericii, ci în afara acesteia, pentru că, spun preoţii, ea priveşte pe toţi oamenii. La miezul nopţii, preotul iese din biserică şi cheamă credincioşii cu îndemnul "Veniţi de luaţi Lumină!". În multe locuri, lumina este împărţită credincioşilor împreună cu bucăţele de pâine stropite cu vin, denumite Paşti.

După ce lumânările oamenilor sunt aprinse, alaiul, avându-l în frunte pe preot, înconjoară biserica de trei ori, cântând "Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le". Apoi, preotul intră din nou în biserică, unde continuă slujba de Înviere, care durează până în jurul orei 3.

Sărbătoarea mântuirii

Paştele este cea mai veche şi importantă sărbătoare a creştinătăţii, care a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos.

Sărbatoarea este precedată de o perioadă de post, în care se comemorează evenimentele premergătoare Învierii Domnului. Ultima săptămână din Postul Mare, numită Săptămâna Patimilor, începe în Duminica Floriilor, când se sărbătoreşte intrarea lui Isus Hristos în Ierusalim, şi se sfârşeşte în Sâmbăta Mare.

La câteva zile după intrarea solemnă în Ierusalim (duminica Floriilor), Mântuitorul a fost judecat şi răstignit, a murit pe cruce şi a fost pus în mormânt. După trei zile, a înviat din morţi. Toată această succesiune de evenimente au avut loc în numai o săptămână, cea a Patimilor, care precede Învierea. Începând din joia mare, clopotele au încetat să mai bată, în locul lor auzindu-se doar toaca.

Obiceiuri

Totodată, Paştele uneşte familia şi e un bun prilej de bucurie. Celebrăm atât învierea lui Iisus Hristos, care s-a jertfit şi a murit pe cruce pentru noi, cât şi iertarea păcatelor.

Sărbătoarea Paştelui este marcată de obiceiuri străvechi, cum ar fi primenirea casei, înnoirea hainelor, pregătirea bucatelor specifice sau ciocnitul ouălor, dar şi de obiceiul modern al schimbului de cadouri pe care le-ar aduce Iepuraşul de Paşte. Pentru români, pregătirea Paştelui înseamnă mai întâi curăţenia şi bucatele care se fac în casă.

De asemenea, produsele specifice sărbătorii sunt duse la sfinţit, pasca, ouăle roşii, sticla de vin, o bucată de miel fript sau drob, branză, sare şi un colac cu lumânare pentru biserică.

După slujba de Înviere de la miezul nopţii de sâmbătă spre duminică, are loc de loc prima masă de Paşte în familie, în care se ciocnesc şi ouăle înroşite cu această ocazie. Ciocnesc mai întâi soţii între ei, apoi copiii cu părinţii, după care părinţii cu celelalte rude, cu prietenii şi vecinii invitaţi la masă.