Hristos a Înviat! Credincioșii de rit ortodox și greco-catolic sărbătoresc, duminică, Paștele, cea mai veche și mai importantă sărbătoare a creștinătății, care a adus omenirii speranța mântuirii și a vieții veșnice, prin sacrifiul lui Iisus Hristos.
Sărbătoarea marchează amintirea vie a patimii, morții și Învierii lui Iisus Hristos. După cum spunea părintele Arsenie Boca, Învierea este „singura minune care se arată tuturor, credincioşi şi necredincioşi”.
Sărbătoare altfel
După trei zile de doliu, în care în biserici s-a auzit doar toaca, nu și clopotele, preoții au ieșit, la miezul nopții din altare, cântând „Hristos a Înviat”.
În bisericile ortodoxe, slujba de Înviere începe în jurul orei 23 în interior. Potrivit tradiției, la miezul nopţii, preotul iese din biserică şi cheamă credincioşii cu îndemnul "Veniţi de luaţi Lumină!". De obicei, lumina este împărţită credincioşilor împreună cu bucăţele de pâine stropite cu vin, denumite Paști. După ce lumânările oamenilor sunt aprinse, alaiul, avându-l în frunte pe preot, înconjoară biserica de trei ori, cântând "Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le". Apoi, preotul intră din nou în biserică, unde continuă slujba de Înviere, care durează până în jurul orei 3.
Anul acesta, Ordonanțele Militare interzic prezența credincioșilor în biserici, astfel că ritualurile se desfășoară diferit. Lumina Sfântă și paștele sunt duse credincioșilor care doresc de către clerici însoțiți de câte maximum 5 voluntari, echipați corespunzător. În cazul blocurilor sau al altor condomenii, locuitorii trebuie să-și desemneze un singur reprezentant, corect echipat, pentru a prelua Lumina Sfântă de la Ierusalim și pentru a o împărți ulterior celorlalți.
Sărbătoarea bucuriei
Sărbătoarea Paştelui este considerată sărbătoarea bucuriei date de vestea Învierii Mântuitorului. O veste care, până la Înălţarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regăseşte în salutul "Hristos a înviat!", la care se răspunde cu "Adevărat a înviat!".
Sărbatoarea este precedată de o perioadă de post, în care se comemorează evenimentele premergătoare Învierii Domnului. Ultima săptămână din Postul Mare, numită Săptămâna Patimilor, începe în Duminica Floriilor, când se sărbătoreşte intrarea lui Isus Hristos în Ierusalim, şi se sfârşeşte în Sâmbăta Mare.
La câteva zile după intrarea solemnă în Ierusalim (duminica Floriilor), Mântuitorul a fost judecat şi răstignit, a murit pe cruce şi a fost pus în mormânt. După trei zile, a înviat din morţi. Toată această succesiune de evenimente a avut loc în numai o săptămână, cea a Patimilor, care precede Învierea. Începând din Joia Mare, clopotele au încetat să mai bată, în locul lor auzindu-se doar toaca. În noaptea de Înviere, clopotele bat din nou pentru prima oară.